Federația SANITAS a anunțat, în această dimineață, suspendarea grevei generale din sistemul public de sănătate, după trei zile de proteste care au pus la încercare rezistența rețelei medicale naționale. Mișcarea radicală, declanșată pe fondul nemulțumirilor legate de noua lege a salarizării, s-a încheiat în urma unui acord de ultim moment cu Executivul, însă datele din culise arată că realitatea din spitale a fost puternic marcată de restricții legale și fracturi sindicale.Radiografia participării: Un sistem blocat doar parțial din cauza legii.
Deși greva a cuprins peste 400 de spitale din întreaga țară, activitatea medicală nu a fost complet paralizată. Din totalul de aproximativ 135.000 de angajați ai sistemului public, sindicatele au reușit să strângă semnăturile a peste 70.000 de membri pentru deschiderea conflictului de muncă.Cu toate acestea, conform Legii dialogului social, spitalele au fost obligate să mențină în activitate cel puțin o treime (33%) din personal pentru a asigura urgențele. În consecință, la nivel național, numărul celor care au oprit efectiv lucrul s-a situat în jurul a 46.000 de salariați, restul fiind distribuiți în turele obligatorii de urgență.
Protestul a scos la iveală o discrepanță majoră între categoriile profesionale din spitale:Personalul mediu și auxiliar: Asistenții medicali (75-80% rată de participare) și infirmierii sau brancardierii (85-90% participare) au format nucleul dur al grevei. Blocajul logistic a fost sever pe secțiile cronice, unde curățenia și transportul pacienților au fost asigurate la minimum.
Medicii s-au distanțat de această mișcare, înregistrând o participare de sub 5%. Cabinetele de consultații și sălile de operații au funcționat aproape normal acolo unde s-a putut colabora cu asistenți non-membri de sindicat.Impactul a fost resimțit diferit și în funcție de specificul unităților medicale. În marile spitale de urgență, cum sunt spitalele județene sau institutele naționale, presiunea fluxului de pacienți a obligat conducerile să declare peste 60% din activitate ca fiind „urgență critică”, golind parțial greva de conținut. În schimb, în spitalele de boli cronice sau de recuperare, protestul a fost resimțit din plin, mii de internări și investigații de rutină fiind reprogramate.Presiunea financiară și fisura dintre sindicate au grăbit finalul.
Dincolo de succesul negocierilor, oprirea rapidă a grevei după doar 72 de ore a fost dictată și de considerente pragmatice. Conducerile spitalelor au aplicat imediat prevederile legale de suspendare a contractelor de muncă pe zilele de protest, ceea ce însemna o pierdere directă de până la 20% din salariul net lunar pentru angajații din prima linie. În plus, unitatea protestatarilor a fost zdruncinată de o fractură majoră între federații. În timp ce SANITAS se afla în stradă, sindicatul concurent „Solidaritatea Sanitară” a publicat simulări tehnice care arătau că reforma salarială propusă aducea, de fapt, creșteri de venituri pentru anumite categorii de nișă, diminuând presiunea publică.
Greva a fost suspendată oficial după ce Guvernul a adoptat un memorandum de urgență pentru deblocarea a 6.850 de posturi vacante în spitale și serviciile de ambulanță – o gură de oxigen pentru deficitul cronic de personal. Totodată, Camera Deputaților a acceptat să amâne adoptarea noii legi a salarizării, oferind sindicatelor o fereastră de renegociere a sporurilor și a grilelor de venituri. Liderii SANITAS avertizează însă că, dacă promisiunile nu se vor concretiza în textul de lege, protestele vor fi reluate în toamnă.
