Agenția de rating S&P Global Ratings a confirmat, la 2 octombrie 2026, ratingurile suverane pe termen lung și scurt ale României la „BBB-/A-3”, atât pentru datoria în valută, cât și pentru cea în moneda locală. În același timp, agenția a menținut perspectiva negativă, semnalând că riscurile privind finanțele publice și externe rămân ridicate.

Decizia vine într-un moment în care România se confruntă cu incertitudini politice și cu presiunea de a continua consolidarea fiscală. Potrivit S&P, în pofida lipsei unui acord privind formarea unui nou guvern, consolidarea fiscală din 2026 este, deocamdată, pe traiectoria estimată de agenție.

Un element considerat favorabil este accesarea fondurilor europene. S&P arată că, până în septembrie, au fost asigurate prin măsuri legislative ad-hoc peste 90% dintre alocările aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Agenția estimează că procesul de consolidare fiscală va continua în 2027 și 2028, inclusiv sub presiunea procedurii europene privind deficitul excesiv. Totodată, S&P consideră că revizuirile bugetare necesare pentru 2026 și indexarea cheltuielilor sociale prevăzută pentru 2027 ar putea favoriza o anumită cooperare politică.

Menținerea perspectivei negative reflectă, potrivit S&P, riscurile ridicate privind implementarea măsurilor de consolidare a finanțelor publice și reducerea deficitului extern.

Agenția atrage atenția și asupra vulnerabilității României la modificarea sentimentului investitorilor, în condițiile unor nevoi importante de finanțare externă și ale unei ponderi ridicate a datoriei publice deținute de nerezidenți.

În scenariul negativ, S&P ar putea reduce ratingul României dacă procesul de formare a unui nou guvern se prelungește și ajunge să afecteze capacitatea autorităților de a reduce deficitul fiscal în 2027 și 2028.

Potrivit agenției, lipsa unei traiectorii credibile în politica fiscală și economică ar putea pune presiune atât pe consolidarea bugetară, cât și pe încrederea investitorilor, costurile de finanțare și balanța de plăți.

S&P indică și riscurile externe. O eventuală intensificare a presiunilor asupra economiei, inclusiv prin perturbări pe piața energiei care să afecteze inflația, creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale, ar putea constitui un motiv suplimentar pentru o eventuală retrogradare.

Pe de altă parte, agenția precizează că perspectiva ar putea fi revizuită la „stabilă” dacă deficitele bugetare și externe ale României se reduc, iar deteriorarea bilanțurilor public și extern este oprită.

Un asemenea scenariu ar fi susținut, potrivit S&P, de un plan credibil de politici pe termen mediu, eventual sprijinit de un consens politic larg, precum și de o revenire a creșterii economice.

Ratingul „BBB-” menținut de S&P este important deoarece se află în categoria „investment grade”, însă perspectiva negativă arată că agenția vede în continuare riscuri semnificative asupra evoluției finanțelor României.

Pe scurt: România nu a fost retrogradată, dar nici nu a primit un semnal de relaxare. S&P păstrează calificativul, însă lasă deschisă posibilitatea unei retrogradări dacă ajustarea fiscală și stabilitatea politică nu se materializează