Un alt judecător de la Curtea de Apel Ploiești, Mihai Cătălin Constantin, a stabilit, contrar deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, că va judeca o plângere depusă de un cetățean împotriva Curții Constituționale a României (CCR), care a hotărât anularea turului doi al alegerilor prezidențiale din anul 2024. Curtea de Apel Ploiești a amânat, luni, soluționarea cererii de suspendare a deciziei prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat alegerile prezidențiale din 2024. Instanța a constatat că analiza pe fond nu poate avea loc până când nu sunt administrate probele solicitate, iar o posibilă sesizare a CJUE a fost de asemenea amânată pentru termenul următor, stabilit pentru 27 mai.
Într-o încheiere complexă, instanța a respins cererea Ministerului Public de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind problema competenței instanțelor judecătorești. Judecătorul Curții de Apel a considerat că nu sunt întruniți toți parametrii pentru a formula o astfel de cerere, subliniind că, deși a fost invocată necompetența instanțelor române, aceasta nu exclude din start competența cel puțin a instanțelor penale. Curtea a subliniat că, din examinarea cererii reclamantei, o parte dintre susținerile acesteia ar putea intra în sfera unei anchete penale – ceea ce deschide posibilitatea ca instanțele române să aibă, cel puțin parțial, competență în cauză. În acest sens, instanța a făcut referire la un posibil demers procedural care ar putea duce până la desființarea deciziei CCR, inclusiv în baza articolului 549^1 din Codul de procedură penală.
Instanța a admis mai multe probe, inclusiv documente oficiale înregistrate la Administrația Prezidențială, precum și înscrisurile care au stat la baza deciziei CCR de anulare a alegerilor. În acest sens, Curtea a dispus trimiterea unei adrese către CCR pentru transmiterea acestor documente. A fost respinsă însă proba ce consta într-un raport în limba franceză privind presupusa utilizare a unei aplicații informatice în cadrul unui atac cibernetic, motivat de faptul că documentul este posterior datei emiterii deciziei CCR, iar analiza legalității se face raportat la faptele existente la momentul respectiv.
Judecătorul a decis că judecarea cererii de suspendare a deciziei CCR va fi amânată, întrucât soluționarea acesteia depinde de analizarea probelor admise. Totodată, instanța a reținut că suspendarea executării deciziei CCR, în lipsa anulării Hotărârii de Guvern privind organizarea alegerilor, nu ar avea efect direct asupra desfășurării acestora.
Curtea de Apel Ploiești a fixat un nou termen pentru 27 mai, ora 15:30, la care va fi citată și Curtea Constituțională. La acel termen ar putea fi reluată și discutarea cererii de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, formulată de reclamantă.
Reamintim că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a desființat în aprilie hotărârea pronunțată de judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești, care suspendase decizia Curții Constituționale privind alegerile prezidențiale. Judecătorii ICCJ au concluzionat că soluția de la Ploiești a fost nelegală, întrucât a constituit un „exces de putere” și o încălcare a principiului separației puterilor în stat. Instanța de fond și-ar fi arogat atribuții care revin în mod exclusiv Curții Constituționale, precum validarea alegerilor prezidențiale, interpretând greșit caracterul actului atacat și calificându-l în mod eronat ca fiind administrativ normativ.
