După ani de procese, declarații, expertize și conferințe de presă, România a reușit performanța administrativă supremă: să descopere că un eveniment uriaș s-a produs fără ca nimeni important să fie responsabil de ceva.
În această logică, șefii există doar pentru fotografiile oficiale, pentru parade și pentru semnat felicitări de sărbători. Când lucrurile merg prost, comanda se evaporă mai repede decât promisiunile electorale după numărarea voturilor.
Cronica vremii consemnează că, într-o seară de august, mii de oameni s-au aflat în stradă, au existat tensiuni, intervenții, controverse și imagini care au făcut înconjurul lumii. După îndelungi cercetări, concluzia pare să fie că toate acestea s-au organizat singure, asemenea unei furtuni administrative autonome.
În noua doctrină a responsabilității publice, șeful conduce doar când sunt acordate medalii. Când apar probleme, el devine simplu spectator, un fel de turist instituțional care privește evenimentele cu aceeași surprindere ca telespectatorii de acasă.
Cetățeanul, naiv din fire, își imagina că într-o structură ierarhică ordinele vin de sus. Ce concepție învechită! În realitate, potrivit filozofiei birocratice moderne, ordinele apar spontan din atmosferă, iar deciziile se iau prin generație spontană, asemenea mucegaiului pe pereții unei clădiri publice.
Peste ani, manualele de administrație vor explica modelul românesc: dacă succesul are o mie de părinți, eșecul este orfan. Iar dacă orfanul insistă să afle cine l-a abandonat, i se explică politicos că dosarul s-a maturizat suficient cât să nu mai pună întrebări.
La final, toată lumea pleacă acasă mulțumită. Instituțiile spun că au funcționat. Șefii spun că și-au făcut datoria. Cetățenii spun că nu înțeleg. Iar istoria, ca de obicei, își notează ironic în carnețel: „Caz închis. Logica, încă dispărută.”
P.S.: Tribunalul Militar București a pronunțat luni, 15 iunie, prima sentință în dosarul „10 August”, la aproape opt ani de la intervenția în forță a jandarmilor împotriva protestatarilor din Piața Victoriei. Foștii șefi ai Jandarmeriei, Laurențiu Cazan, Cătălin Sindile și Sebastian Cucoș, au fost achitați, în timp ce mai mulți jandarmi au primit condamnări cu suspendare sau au beneficiat de încetarea procesului penal ca urmare a prescripției faptelor. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
