Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat pentru Cotidianul că una dintre măsurile care ar putea fi luate în urma crizei apei potabile din județul Prahova este chiar desființarea companiei Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. (ESZ). Criza afectează în prezent peste 100.000 de persoane care nu primesc apă potabilă în sistem centralizat.

Potrivit site-ului propriu, ESZ are ca obiect de activitate captarea, tratarea, transportul, înmagazinarea și distribuția apei, însă ministrul afirmă că structura companiei este „bizară” și unică în țară.

„Este posibil inclusiv să fie luată în considerare desfiinţarea acestei companii. (…) Faptul că avem acest sistem total bizar funcţionează în dezavantajul oamenilor şi în situaţii de criză, dar şi în fiecare zi. Oamenii plătesc preţuri mult mai mari la apă, inclusiv datorită acestei structuri”, a declarat Buzoianu. Ministrul a explicat că Prahova este singurul județ în care există un asemenea model de operare, în care o companie a Apelor Române gestionează doar o parte din procesul de tratare, restul fiind administrat de o altă entitate județeană.

„Nu mai există nicăieri această struţo-cămilă. (…) În acest caz a fost înfiinţată o companie care se ocupa de o parte din procesul de tratare, un loc în care, bineînţeles, sunt indemnizaţii foarte mari, salarii foarte mari”, a afirmat ministrul.

Ea a atras atenția și asupra faptului că Prahova are unele dintre cele mai mari prețuri la apă din țară, ceea ce ar reflecta disfuncționalitățile actualului sistem.

Buzoianu a subliniat că ani la rând, ESZ ar fi solicitat fonduri pentru „fantasmagorii”, în timp ce investițiile reale în infrastructură – precum conducte și bazine – au întârziat semnificativ. „Este o structură care pur şi simplu nu funcţionează corect. (…) Încă analizăm și luăm în considerare acest scenariu (desființarea ESZ – n.r.), mai ales după ce vine și corpul de control”, a precizat ministrul.

Ministrul Mediului a afirmat că două instituții aveau responsabilitatea de a preveni situația: Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomiţa și Exploatarea Sistemului Zonal (ESZ) Prahova. „Problema nu este că nu au anticipat această situaţie, problema este că au anticipat-o și au avut documente care atestă că știau despre acest risc. Nu au comunicat nici către minister, nici către populaţie, nici către primari şi nu au luat măsuri”, a spus Buzoianu.

Întrebată cine poate demite șefii celor două instituții, ministrul a clarificat că:

• directorul ABA Buzău-Ialomiţa poate fi schimbat de directorul general al „Apelor Române”;

• directorul ESZ poate fi demis de Consiliul de Administrație.

„Eu cred că există suficient de multe informaţii publice care să arate deja că nu se poate gestiona această situaţie cu aceşti oameni”, a concluzionat Buzoianu.