Sfinţii Petru şi Pavel au fost proclamaţi patroni spirituali ai municipiului Ploieşti, un proiect de hotărâre întocmit în acest sens fiind aprobat, azi, de Consiliul Local.
„Este vorba de restabilirea unui fapt istoric şi anume comunitate ploieşteană s-a dezvoltat în jurul unei biserici făcută acum 400 de ani, biserică care a avut hramul Sfinţii Petru şi Pavel. Primul liceu din Ploieşti a avut denumirea de <Sfinţii Petru şi Pavel>, la fel prima şcoală şi în expunerea de motive avem foarte multe argumente în acest sens.
Este de notorietate faptul că aceşti doi sfinţi creştini, care prin alăturarea lor reprezintă şi destinul nostru european, până la urmă pentru că, nu-i aşa, Sfântul Petru, cu martiriul său de la Roma, reprezintă Occidentul şi Sfântul Pavel, cel care a propovăduit creştenismul pe meleagurile noastre, reprezintă Europa de Est, Europa Orientală. Iată că prin restabilirea acestui fapt istoric, Ploieştiul va avea aceiaşi patroni spirituali ca şi Cetate Eternă, Roma, iar restabilirea patronilor spirituali ai oraşului va da un alt prestigiu, cred, din punct de vedere spiritual şi religios urbei noastre şi va repara o nedreptate făcută de regimul comunist”, a explicat viceprimarul Daniel Nicodim.
În expunerea de motive a proiectului de hotărâre de Consiliu Local se arată că sărbătorea Sfinților Apostoli Petru și Pavelă reprezenta o bornă a vieții locale pentru ploieşteni.
„Însemnătatea sa are un lung drum în trecutul localității, fiind hramul celei mai vechi biserici atestată documentar în Ploieşti. Biserica Sfinții Apostoli Petru şi Pavel, cunoscută şi ca Biserica Domnească, a fost construită în 1639 de către domnitorul Matei Basarab şi, în ciuda modificărilor suferite de-a lungul timpului, este astăzi cea mai veche construcție din Ploieşti, având, aşadar o vechime de aproape patru secole. Fiind parte a zonei istorice a oraşului, biserica a fost un pol al comunității locale până la începutul secolului al XIX-lea, iar sărbătorea Sfinților Petru şi Pavel era marcată de un bâlci care reprezenta nu doar o formă de distracție, ci și o impulsionare a comerțului local.
Importanța Sfinților Petru şi Pavel în conștiința locală este dovedită şi mai clar odată cu înființarea în 1864 a primului gimnaziu din oraş. După doi ani în care a funcționat sub numele generic de gimnaziu de băieți”, la 5 august 1866, Ministerul de Resort comunică faptul că aprobă ca pe viitor gimnaziu să poarte denumirea Sfinții Petru şi Pavel”, dovadă că iniţiativa venise din partea ploieştenilor. În scurt timp, instituția, care îşi va consacra denumirea de Liceul Sfinții Petru şi Pavel, va devenit cea mai prestigioasă instituție de învățământ preuniversitar din Prahova, printre elevii sau absolvenții săi numărându-se numeroase personalități precum dramaturgul Ion Luca Caragiale, arhitectul Toma T. Socolescu sau poetul Nichita Stănescu. De altfel, însemnătatea Sfinților Petru şi Pavel a fost atent marcată la sfârşitul secolului al XIX-lea, atunci când, la Bulevard, lângă biserica Sfântul Gheorghe-vechi, s-a ridicat monumentalul palat al liceului. Conform planurilor arhitectului Thoma Dobrescu, intrarea principală era străjuită de statuile sfinților protectori ai instituției. Cele două statui au supraviețuit bombardamentelor din 1944, care au transformat fațada clădirii într-un morman de moloz, fiind însă decapitate în 1948 de autoritățile comuniste, în contextul reformei învățământului (care a dus la retragerea denumirii religioase a liceului), și aruncate în curtea bisericii din imediata apropiere. Statuile au fost recuperate după 1990, restaurate şi instalate în fața actualului sediu al Muzeului Județean de Istorie şi Arheologie Prahova, clădire care a servit ca prim sediu propriu al fostului liceu.
De asemenea, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi până în perioada interbelică, sărbătorea Sfinților Apostoli Petru şi Pavel marca sfârşitul anului şcolar, fiind momentul în care se organizau diferite evenimente pentru premierea elevilor merituoşi (în unele cazuri, de către reprezentanții municipalității), dar şi diferite serbări şcolare, cu un remarcabil program artistic.
Totodată, ziua se organizau unele concerte în chioșcurile amenajate pe peluzele Bulevardului, iar seara avea loc o defilare cu torţe a unităților militare, plecând de la Gara de Sud până în centrul oraşului De asemenea, în special înainte de Primul Război Mondial, in preajma zilei de 29 iunie se organiza şi Bătăia cu Flori, un eveniment monden Care anima şi reunea comunitatea locală, fiind o copie a Bătăii cu Flori de la Şoseaua Kiseleff din capitală.
Tradiţia acestor evenimente a fost întreruptă odată cu instaurarea regimului comunist, iar importanţa sărbătoririi Sfinţilor Petru şi Pavel a fost mărginită strict la cadrul instituţional religios, fără legătură cu spaţiul public. Astfel, memoria locală a fost sever afectat”.
