Ion Caramitru, in vârsta de 79 de ani, a murit în cursul zilei zilei de astăzi, la Spitalul Elias din București, unde era internat de aproximativ o lună .
A fost actor şi regizor al Teatrului „Lucia Sturza Bulandara” (din 1965), fiind, în perioada 1990-1993, şi director general al acestei instituţii. A interpretat peste 60 de roluri în piese de Shakespeare, Cehov, Pirandello, Buchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset, Suto Andras, Rolf Hochhuth şi alţii. A interpretat roluri principale în 40 de filme.

Caramitru era președinte al Uniunii Teatrale din România de la înfiinţarea acesteia, la 15 februarie 1990. În lunga sa carieră teatrală şi cinematografică a fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii. Premii teatrale: în 1975, 1979, 1981 şi 1985 a fost desemnat „Cel mai bun actor al anului”. Premii pentru film: Premiul revistei „Cinema” pentru interpretare (1976); Premiul Asociaţiei Cineaştilor (1980); Premiul special al juriului pentru rolul principal din filmul „Luchian” la Festivalul Naţional al Filmului de la Costineşti (1984).
A fost decorat, în 1995, de regina Elisabeta a Marii Britanii cu titlul de „Cavaler de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic”. În 2008 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi.
În zilele de 21 şi 22 decembrie 1989, Caramitru s-a numărat printre conducătorii manifestaţiilor anticeauşiste din Bucureşti. La 22 decembrie 1989, în fruntea unei coloane de manifestanţi, a pătruns în clădirea Televiziunii Române, fiind primul care a anunţat pe postul naţional de televiziune înlăturarea dictaturii.
La 11 decembrie 1996 este desemnat ministru al Culturii, odată cu învestirea Guvernului Victor Ciorbea. Era, la acea dată, neînregimentat politic. Ulterior, se înscrie în PNŢCD. În Cabinetele prezidate de Radu Vasile şi Mugur Isărescu a deţinut acelaşi portofoliu până la sfârşitul anului 2000.
În 2007, Ion Caramitru a montat spectacolul opera-teatru „Tragedia lui Carmen”, în varianta lui Peter Brook şi Marius Constant, după opera lui Bizet, a cărui premieră a avut loc la Sibiu, în curtea interioară a Muzeului de Istorie.
A regizat spectacolul „Evgheni Oneghin”, de Piotr Ilici Ceaikovski, care a fost pus în scenă pe 22 martie 2009 la Opera Naţională Bucureşti, la 14 ani după ce marele actor a regizat această operă în Irlanda.

În anul 2008, Ion Caramitru revine pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, la 44 de ani de la debutul său, care s-a produs chiar aici. Interpretează rolul titular în piesa „Eduard al III-lea” de Shakespeare, în regia lui Alexandru Tocilescu şi scenografia lui Dragoş Buhagiar. De asemenea, semnează regia uneia dintre premierele stagiunii 2008-2009 a TNB – „Şapte dintr-o lovitură”, montare după o piesa scrisă de Lia Bugnar, special pentru cei şapte tineri actori recent angajaţi la Teatrul Naţional.
Actorul a primit la 28 martie 2011 Premiul de excelenţă al Uniunii Teatrale din Republica Moldova (UNITEM).
Filmografie
Comoara din Vadul Vechi (1964) – argatul Ion Dohotaru
Pădurea spânzuraților (1965) – Petre II
Diminețile unui băiat cuminte (1967)
Michelangelo (1968)
Baladă pentru Măriuca (1969)
Printre colinele verzi (1971)
Despre o anume fericire (1973) – Liviu Filimon
Porțile albastre ale orașului (1974) – tunarul Șerbănescu

Stejar – extremă urgență (1974) – maiorul Werner von Richter
Il racconto della giungla / Robinson Crusoe (1974)
Trei zile și trei nopți (1976) – avocatul Dunca
Oaspeți de seară (1976) – Jianu
Instanța amână pronunțarea (1976) – Tiberiu Moga
Dincolo de pod (1976) – preotul Codreanu
Casa de la miezul nopții (1976)
Marele singuratic (1977) – pictorul Pătrașcu
Împușcături sub clar de lună (1977)
Iarba verde de acasă (1977) – profesorul Viorel Meteș
Înainte de tăcere (1978) – Iancu
Ecaterina Teodoroiu (1978)
Între oglinzi paralele (1979) – Ștefan Gheorghidiu
Regia: Liviu Ciulei (1979) – el însuși
Bietul Ioanide (1979) – prințul Max Hangerliu, comandant legionar
Rug și flacără (1980) – Bota
Am fost șaisprezece (1980) – slt. Năstase
Ancheta (1980) – Paul Blejan
Castelul din Carpați (1981)
Punga cu libelule (1981) – chestorul poliției
Iată femeia pe care o iubesc (1981)
Ștefan Luchian (1981) – Ștefan Luchian
Lumini și umbre (1981) Partea I
Lumini și umbre (1982) Partea II
Ca-n filme (1984) – dr. Adam
Declarație de dragoste (1985) – profesorul Socrate
Promisiuni (1985) – Radu Costache
Întunecare (1986) – Radu Comșa
Liceenii (1986) – profesorul Socrate
A doua variantă (1987)
Extemporal la dirigenție (1988) – profesorul Socrate
Jute City (1991)
Kafka (1991) – Anarhistul
A Question of Guilt (1993)
An Exchange of Fire (1993) – Oscar Karel
Two Deaths (1995)
Citizen X (1995) – Tatevsky
Misiune Imposibilă (1996) – Zozimov
Deep Secrets (1996) – Caine
Amen (2002) – Contele Fontana
Adam & Paul (2004)
Two Point Five Billion (2008) – Bloch
The Necessary Death of Charlie Countryman (2013) – Victor Ibanescu
O poveste de dragoste, Lindenfeld (2013) – dr. Simon Hermann
Vorbe, Vorbe, Vorbe (2014)
Herman: The Man Behind the Terror (2016) – Unchiul Corneliu
Moromeții 2 (2018) – directorul școlii



