Guvernul a adoptat în şedinţa de ieri Hotărârea privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2022-2025 şi a Planului de acţiune aferent acesteia. Prin adoptarea acestei strategii, Ministerul Justiţiei şi-a atins toate ţintele pentru T1 în cadrul PNRR, precum şi toate ţintele de etapă din Programul de Guvernare.

Strategia are drept scop modernizarea sistemului judiciar şi asigurarea implementării recomandărilor formulate de Comisia Europeană exprimate în Raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, a obiectivelor din cadrul Programului de Guvernare 2021-2024, precum şi cele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (Componenta C14. Buna guvernanţă, jalon 421).

Analiza datelor şi informaţiilor în procesul de fundamentare a noii Strategii de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 a permis identificarea a trei direcţii de acţiune ce necesită intervenţie strategică: 1) independenţa, calitatea şi eficienţa actului de justiţiei, 2) accesul la justiţie şi 3) corupţia şi criminalitatea organizată.
Fiecare dintre aceste trei direcţii de intervenţie cuprinde obiective strategice structurate pe doi piloni, pilonul I, ce vizează politici de consolidare a independenţei sistemului judiciar şi a statului de drept, şi pilonul al II-lea, ce include politici de consolidare a capacităţii instituţionale în ceea ce priveşte resursele, procesele şi gestionarea, precum şi politicile privind calitatea şi eficienţa serviciilor în sistemul judiciar.

Principalele direcţii de intervenţie preconizate a avea loc prin implementarea prezentei strategii:

A. Independenţa, calitatea şi eficienţa actului de justiţiei
– Garantarea independenţei justiţiei, creşterea calităţii şi eficienţei acesteia (accelerarea procedurilor interne de lucru şi scurtarea termenelor de judecată; punerea în acord a „legilor justiţiei” cu recomandările din rapoartele MCV, GRECO, Comisiei de la Veneţia; eliminarea inechităţilor în domeniul salarizării magistraţilor şi acordării pensiilor de serviciu; modernizarea statutului personalului de specialitate judiciară şi a altor categorii de personal din instanţe şi parchete);

– Transformarea digitală a sistemului judiciar (generalizarea utilizării documentelor electronice; întărirea interoperabilităţii şi securităţii cibernetice; dezvoltarea guvernanţei IT; modernizarea infrastructurii IT de la nivel local; realizarea şi operaţionalizarea unui centru de date integrat pentru sistemul judiciar; interoperabilitate atât la nivel naţional, cât şi cross EU; dezvoltarea de sisteme integrate pentru înregistrarea audio-video în sălile de judecată; finalizarea extinderii RMS – Resource Management System la nivelul MJ şi al instanţelor);

– Dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, în acord cu (noul) cadrul normativ (formare profesională adaptată nevoilor tuturor categoriilor de personal; echilibrarea schemelor de personal);

– Optimizarea funcţionării instanţelor judecătoreşti (definirea şi implementarea unui mecanism unitar de evaluare periodică a satisfacţiei părţilor interesate (ex. cetăţeni/justiţiabili/avocaţi etc.) la nivelul tuturor instanţelor, inclusiv percepţia privind accesul la justiţie, şi a unui mecanism integrat instanţe-CSM-MJ de sesizare/colectare-analiză/soluţionare a problemelor/ situaţiilor cu care se confruntă instanţele);

– Consolidarea capacităţii instituţionale a Consiliului Superior al Magistraturii şi a instituţiilor subordonate/ a ÎCCJ/ a PÎCCJ şi instituţiilor subordonate/ a MJ şi instituţiilor subordonate (asigurarea unei sediu ÎCCJ necesar desfăşurării activităţii în condiţii optime; actualizarea cadrului normativ privind competenţele al ÎCCJ; amenajarea şi dotarea unei camere de date (Data Room) a PÎCCJ; îmbunătăţirea politicii de resurse umane la nivelul ANP; continuarea digitalizării serviciilor la nivelul ONRC).

B. Accesul la Justiţie

– Extinderea accesului cetăţenilor la justiţie, precum şi la asistenţă judiciară (Îmbunătăţirea politicii privind taxele judiciare de timbru; optimizarea accesului la ajutorul public judiciar; elaborarea unei strategii privind protecţia juridică a minorului; relansarea proiectului Educaţia juridică în şcoli; îmbunătăţirea cadrului tehnic privind proiectarea sediilor de instanţe judecătoreşti care va permite o dezvoltare unitară a infrastructurii instanţelor, în acord cu ultimele evoluţii în materie de accesibilitate, comunicaţii şi tranziţie verde; finalizarea negocierii acordurilor de împrumut dintre Guvern şi Banca Mondială, necesare finanţării proiectării complete şi realizării lucrărilor de construcţii şi de instalaţii, inclusiv supraveghere de lucrări, aferente Cartierului pentru Justiţie, inclusiv ratificarea acestora prin lege; elaborarea unei strategii pentru digitalizarea arhivei fizice; asigurarea unei standardizări a informaţiilor puse la dispoziţia justiţiabililor; amenajarea şi dotarea spaţiilor de la nivelul instanţelor, la nevoile persoanelor cu dizabilităţi; dotarea instanţelor şi parchetelor cu săli de audiere, amenajate în mod special, pentru victimele minore, atât în procesele penale, cât şi în cele civile, pentru a nu expune victimele minore unor traume suplimentare în prezenţa agresorilor).

C. Corupţia şi criminalitatea organizată

– Intensificarea luptei împotriva corupţiei şi criminalităţii (punerea în acord a dispoziţiilor Codului penal şi ale Codului de procedură penală cu prevederile Constituţiei; consolidarea efectivelor de poliţie judiciară la nivelul parchetelor; asigurarea resurselor materiale şi umane necesare Serviciului de combatere a traficului de persoane din cadrul DIICOT; îmbunătăţirea cadrului legal şi instituţional privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor de mediu; creşterea capacităţii administrative şi logistice a ANABI).