O bucată imensă s-a desprins, ieri, din gheţarul Marmolada, din Alpi, provocând o avalanşă soldată cu mai 6 morţi şi opt răniţi. Printre cei daţi dispăruţi sunt şi români.
Gheţarul Marmolada este cel mai mare din Dolomiţi.
Responsabilul de protecţia civilă în provincia Veneto, Gianpaolo Bottacin, a vorbit de „dispăruţi” pe contul său de Facebook.
Salvatorii alpini au activat un număr gratuit pentru a permite raportarea persoanelor care nu au luat legătura cu rudele.
Şeful guvernului italian Mario Draghi a transmis pe Twitter un mesaj cu „cele mai sincere condoleanţe” victimelor şi familiilor lor.
Mai multe elicoptere au fost trimise imediat pentru a participa la operaţiunile de salvare şi pentru a monitoriza evoluţia situaţiei, însă căutările au fost suspendate la căderea nopţii înainte de a fi reluate luni dimineaţă.
Această prăbuşire a avut loc a doua zi după ce s-a înregistrat un record de temperatură în vârful gheţarului de 10 grade Celcius.
„Prăbuşirea de pe vârful Marmolada este consecinţa condiţiilor meteorologice actuale, adică un episod de căldură timpurie care coincide cu problema încălzirii globale”, a explicat pentru AFP profesorul Massimo Frezzotti, de la departamentul de ştiinţe al Universităţii Roma 3.
„Din ceea ce se vede în filmare, prăbuşirea a fost semnificativă. Putem observa că există o cantitate mare de apă deoarece topirea s-a accelerat în Alpi. Am avut o iarnă extrem de aridă, cu un deficit de precipitaţii de 40 până la 50%. Condiţiile actuale ale gheţarilor corespund cu cele de la mijlocul lunii august, nu la începutul lunii iulie”,a spus cercetătorul.
Gheţarul s-a prăbuşit în apropierea localităţii Punta Rocca, de-a lungul traseului parcurs în mod normal pentru a ajunge la vârf.
Gheţarul Marmolada, supranumit „regina Dolomiţilor”, este cel mai mare gheţar din acest lanţ muntos din nordul Italiei, care face parte din Alpi. Situat în Trentino, de aici izvorăşte râul Avisio şi se vede Lacul Fedaia.
Grupul interguvernamental privind evoluţia climei (Giec) indică faptul că gheţarii din Scandinavia, Europa centrală şi Caucaz ar putea pierde între 60 şi 80% din masă până la sfârşitul secolului.