Municipiul Ploieşti a intrat în finala competiţiei pentru titlul de Capitala Tineretului din România 2024, alături de Oraviţa şi Vaslui. Acestea trei sunt oraşele care merg mai departe în finala competiţiei în urma încheierii primei etape de jurizare, unde au candidat Bistriţa, Oraviţa, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea şi Vaslui la titlul de Capitala Tineretului din România 2024.
Începând de azi începe cea de-a doua rundă, în care oraşele finaliste trebuie să îşi dezvolte dosarul de candidatură până pe 31 august. Oraşul câştigător va fi anunţat la Cluj-Napoca, în 17 septembrie, în cadrul Summitului Tinerilor.
Juriul competiţiei este unul independent, iar anul acesta este format din: Robert Avram (Consiliul Elevilor din România), Emil Boc (Asociaţia Municipiilor din România), Iulia Botar (Graffiti PR), Andrei Coşuleanu (Act for Tomorrow), Marius Cristea (Banca Mondială), Sabina Dimitriu (URBASOFIA), Mihai Dragoş (Consiliul Economic şi Social), Lorela Florescu (Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale de Tineret din Constanţa), Tana Foarfă (Europuls – Centrul de Expertiză Europeană), Mihaela Gîrleanu (Organizaţia Naţională Cercetaşii României), Izabella KacsĂł-Doboly (Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse), Ioana Marzac-Sigarteu (Samsung), Victor Negrescu (Comisia pentru Educaţie, Cultură, Tineret, Sport şi Media din Parlamentul European), Raluca Negulescu-Balaci (Fundaţia UiPath), Corina Pintea (Pro Vobis – Centrul Naţional de Resurse pentru Voluntariat), Andrei Popescu (Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale), Dumitriţa Rogojinaru (Delegat de Tineret la ONU), Diana Sabo (Asociaţia DEIS), Oana Tache (Virgin Radio), Oana Ţînţar (Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România), Oana Ţoiu (Comisia Tineret şi Sport, Camera Deputaţilor) şi Mihai Vilcea (Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Timiş).
Jurizarea candidaturilor se va face în funcţie de o serie de criterii, printre care motivaţia care a stat la baza fundamentării candidaturii, coerenţa viziunii, a misiunii şi a obiectivelor şi corelarea proiectelor propuse cu strategii şi documente de politici publice de tineret.
Oraşul câştigător va primi un premiu în valoare de 50.000 de euro, acordat de Banca Comercială Română (BCR) şi va deţine titlul de „Capitala Tineretului din România” în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024. Echipa câştigătoare va avea oportunitatea de a dezvolta un program cadru tematic anual care vizează dezvoltarea urbană cu participarea directă tinerilor, capitalele realizând proiecte din ce în mai profesioniste, abordând noi teme de interes pentru tineri şi încurajând dezvoltarea de idei noi şi inovatoare referitoare la co-crearea şi dezvoltarea oraşului. Încercând să stabilească noi modele, aceste programe anuale aduc o contribuţie semnificativă la procesul de armonizare a diversităţii urbane, conservând identitatea diversă a comunităţilor, dar promovând în acelaşi timp toleranţa bazată pe comunicare şi acţiune comunitară.
Programul „Capitala Tineretului din România” funcţionează pe principii similare cu Capitala Europeană a Tineretului – titlu deţinut de Cluj-Napoca în 2015 – şi a fost iniţiat de către Consiliul Tineretului din România, Federaţia Tinerilor din Cluj, Grupul PONT şi Banca Comercială Română (BCR). Prima ediţie a avut loc în anul 2016, iar primul oraş din România care a purtat acest titlu a fost Timişoara, urmat de Bacău, Baia Mare, Iaşi, iar în prezent, Constanţa poartă acest titlu.
Capitala Tineretului din România este un program-cadru de tineret, creat la nivel naţional, ce funcţionează pe principii similare cu cele ale Capitalei Europene a Tineretului (European Youth Capital – www.europeanyouthcapital.org). Programul le permite organizaţiilor de şi pentru tineret să promoveze temele importante pentru categoria socială pe care o reprezintă şi ajută autorităţile locale să-i identifice problemele şi să atragă investiţii publice şi private pentru rezolvarea acestora şi dezvoltarea ecosistemelor de sprijin.
Cu fiecare oraş care va deţine titlul de Capitala Tineretului din România, acest cadru se va transforma într-unul cu impact naţional, cu beneficii pe termen lung asupra ţării noastre. Astfel, Capitala Tineretului din România poate deveni cel mai eficient instrument de mobilizare a resurselor locale existente pentru o mai bună dezvoltare economică şi socială, bazată pe nevoile şi obiectivele reale ale tinerilor.
Guvernanţa programului Capitala Tineretului din România este formată din Consiliul Tineretului din România, Federaţia Tinerilor din Cluj, Grupul PONT şi Banca Comercială Română.
