Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a ridicat, din nou, în cadrul Consiliului JAI, problema condamnaţilor penal definitiv pentru fapte de corupţie în România care găsesc „portiţe legale” în legislaţia străină pentru a se sustrage executării pedepsei în unele state membre ale UE.

„Ministerul Justiţiei respectă independenţa judecătorilor din toate statele membre UE. Pe de altă parte, pot să informez că am ridicat, din nou, în cadrul Consiliului JAI, recent desfăşurat la Praga, problema cooperării judiciare în materie penală între statele membre UE, mai concret împrejurarea că unii condamnaţi penal definitiv pentru fapte de corupţie în România găsesc ‘portiţe legale’ în legislaţia străină pentru a se sustrage executării pedepsei în unele state membre ale UE. Ministerul a pus recent în dezbatere publică un proiect de ‘lege pentru fugari’, prin care s-ar descuraja acest fenomen, în vederea adoptării sale ca lege cât mai urgent”, a spus Predoiu.

Declaraţiile vin în contextul în care presa centrală a transmis, azi, că decizia Curţii de Apel din Atena a fost de respingere a cererii României de extrădare a fostului primar al Capitalei Sorin Oprescu.

Potrivit ministrului Justiţiei, instanţele române cooperează „exemplar” în procedurile de extrădare şi de predare în temeiul instrumentelor juridice europene, la fel autorităţile române de aplicare a legii.

El adaugă faptul că una dintre explicaţiile unor abordări diferite din partea unor instanţe străine este „neîncrederea în deciziile instanţelor române”, creată de persistenţa MCV, particular doar două state membre ale UE, alături de Mecanismul „Rule of Law” valabil pentru toate statele membre ale UE.

„Iată încă un motiv în plus pentru a ne concentra eforturile pentru realizarea obiectivelor MCV, iar adoptarea în următoarea sesiune parlamentară a legilor Justiţiei este obiectivul esenţial în acest sens”, a mai declarat ministrul Justiţiei.

La data de 17 mai, în Grecia, Sorin Oprescu a fost arestat provizoriu, în vederea executării mandatului european de arestare emis de către autorităţile judiciare române, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare.

Pe 13 mai, el a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani şi 8 luni închisoare cu executare, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, luare de mită, abuzul în serviciu şi spălarea banilor.