“Proiectele au fost puse în dezbatere publică în 2020, dezbătute public până în aprilie 2021, trimise de MJ la CSM şi apoi retrase în 2021, rămase cumva apoi în nelucrare, reluate în elaborare şi finisare în ianuarie 2021, discutate cu Comisia Europeană, atât cu DG Just, din perspectiva MCV, cât şi cu DG Reform, din perspectiva PNRR, redezbătute public în mai – iunie în acest an şi, în final, modificate în urma amendamentelor primite din partea sistemului judiciar, asociaţii, ONG-uri, sindicate şi numeroşi judecători şi procurori. Proiectele au fost avizate favorabil de MAI, MApN, MMPS, MFP, MS şi MIPE. Procedura este legal îndeplinită. Din punct de vedere politic, deşi este nerelavant sub aspectul activităţii CSM, pentru rigurozitate şi completitudine a informării, precizez că proiectele sunt susţinute de Coaliţia de Guvernare PSD – PNL – UDMR şi, dacă îmi permiteţi o glumă pe un ton serios, nesusţinute de USR”, a transmis Cătălin Predoiu în cadrul unei intervenţii în şedinţa de plen a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru susţinerea proiectelor legilor Justiţiei.

Ministrul a precizat că aceste legi ar putea fi primul pas în reconstrucţia reconcilierii şi modernizării Justiţiei, precizând că este imposibil ca un proiect să satisfacă toate părţile interesate.

“Suntem conştienţi, aici la Ministerul Justiţiei, că e imposibil ca un proiect să satisfacă toate părţile interesate şi nici nu ar fi bine ca un proiect să satisfacă deplin numai unele părţi interesate, în sensul bun al cuvântului interesat. Dar, în acelaşi timp, avem conştiinţa împăcată că aceste proiecte satisfac linii esenţiale, cum ar fi independenţa, separarea carierelor, <<check and balance>>, primatul dreptului european, răspunderea magistraţilor”, a afirmat ministrul Justiţiei.

El prezentat în faţa plenului CSM câteva din zonele principale în care ministerul a intervenit în acest proiect privind legile Justiţiei.

Astfel, vor fi reglementate la nivel primar toate aspectele care privesc cariera magistraţilor în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, vor fi ridicate la rang de lege procedurile de numire în funcţiile de conducere de rang înalt a procurorilor şi a criteriilor obiective şi transparente de selecţie, va creşte durata mandatelor pentru funcţii de conducere de la trei la patru ani, vor fi eliminate modalităţile alternative de intrare în magistratură fără concurs.

Predoiu a mai precizat că aceste legi ale Justiţiei reprezintă un posibil start în modernizarea din mers a Justiţiei.

“În încheiere, doresc să mai subliniez odată faptul că, pentru MJ, aceste proiecte nu sunt doar un obiectiv MCV, nu sunt doar un obiectiv PNRR, nu sunt doar un obiectiv al Programului de Guvernare, ele reprezintă un posibil punct de start în modernizarea din mers a Justiţiei, a consolidării independenţei sale, clarificării regulilor de bază din cariera de judecător şi cea de procuror, a creşterii coerenţei şi funcţionalităţii în cadrul CSM, care să deschidă împreună un alt nivel de eficienţă a Justiţiei şi prin aceasta de garantare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”, a mai declarat Predoiu.