Investment frauds reprezintă scheme frauduloase în care indivizii sau entităţi necinstite promit investitorilor potenţiali oportunităţi de investiţii extrem de profitabile, dar care, în realitate, nu există sau sunt înşelătoare. Aceste scheme sunt diversificate şi pot include tranzacţii cu acţiuni fictive, criptomonede inexistente, scheme piramidale sau produse financiare fictive.

În judeţul Prahova, în primele 9 luni ale anului curent, au fost înregistrate 255 de fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice. Dintre acestea, cele mai multe, 240, sunt reprezentate de Efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, urmate de 13 fapte de Fraude informatice, precum şi 2 fapte de Operaţiuni ilegale cu instrumente de plată fără numerar.

De asemenea, în aceeaşi perioadă au fost înregistrate şi 78 de infracţiuni contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice. Cele mai multe, 73, sunt cele de Acces ilegal la un sistem informatic, precum şi 5 de Alterarea integrităţii datelor informatice.

Cum funcţionează schema escrocilor

Din sesizările primite, s-a constatat faptul că personalele vătămate au accesat pe diferite reţele de socializare postări care conţineau reclame cu privire la servicii de investiţii financiare, iar după aceea au furnizat date de contact pe formularele puse la dispoziţie în acele reclame.

În continuare, au fost contactate telefonic de persoane necunoscute, care utilizau numere de telefon atât româneşti cât şi din Marea Britanie. Autorii, după discuţii repetate, reuşesc, de obicei, să convingă victimele să se înscrie pe diferite platforme de investiţii online. Investiţiile iniţiale sunt destul de mici la început, de ordinul a câteva sute de euro. Investiţia constă în achiziţionarea de crypto-monede şi transferarea acestora către portofelele electronice indicate de către autori. Sumele respective apar apoi în contul victimei deschis pe acele platforme de investiţii.

În multe situaţii, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate, să îşi instaleze pe dispozitivele electronice folosite, aplicaţii tip remote desktop(control de la distanţă) cum ar fi Anydesk, Team Viewer etc., prin care aceştia capătă control total al acelor dispozitive. Astfel, fără să conştientizeze efectul acţiunii lor, utilizatorii oferă atacatorilor acces la toate datele personale şi bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor.

Persoanele vătămate sunt convinse să trimită mai multe sume de bani (crypto moneda) deoarece se creează aparenţa că investiţiile sunt profitabile ajungându-se, astfel, chiar la sume de zeci de mii de euro „investiţi” în astfel de scheme frauduloase.
În momentul în care se încearcă retragerea sumelor de bani, sunt inventate o serie de pretexte şi scenarii prin care autorii încearcă să convingă victimele că, pentru a beneficia de acel profit, trebuie să transfere mai multe sume de bani, sub pretexte precum: taxe de retragere, garanţii transferuri, amenzi etc.

În paralel, datele accesibile prin dispozitivele compromise sunt exploatate în diferite moduri, cum ar fi: deschiderea de conturi pe diferite platforme de tranzacţionare cypto- monede, transferuri bancare frauduloase, spălare de bani etc.
Una dintre modalităţile de fraudare frecvent întâlnite în situaţia în care utilizatorii oferă atacatorilor acces la propriile dispozitive şi la datele bancare este contractarea de credite online în numele persoanelor vătămate şi sustragerea banilor.

Alte modalităţi de inducere în eroare a potenţialilor investitori pot fi reprezentate de promovarea unor anunţuri, în general pe reţele de socializare, în care se foloseşte imaginea unor companii cunoscute listate la bursă, cu promisiunea unor câştiguri imediate foarte mari prin „cumpărarea de acţiuni” care vor „genera dividende” de zeci de mii de lei „direct pe cardul” utilizatorilor. În astfel de cazuri, atacatorii se folosesc de link-uri maliţioase cu ajutorul cărora încearcă să obţină date personale şi financiare de la utilizatori.

Caracteristici generale identificate:
-Promisiunea de îmbogăţire rapidă: Fraudele cu investiţii adesea încep cu promisiuni tentante de profituri rapide şi sigure. Promotorii fraudelor încearcă să atragă „investitori” folosind limbaj tentant, cum ar fi „dublaţi-vă investiţia într-o săptămână” sau „profituri garantate”;
-Uşurinţa cu care se renunţă la sumele de bani: persoanele vătămate sunt convinse să transfere sume, uneori foarte mari, de bani/crypto-monede de către entităţi/persoane necunoscute, atât în faza incipientă, câ şi ulterior;
-Cedarea controlului: Persoanele vătămate renunţă cu uşurinţă, din cauza dorinţei de îmbogăţire rapidă şi pe fondul lipsei de cunoştinţe tehnice, la orice măsura de securitate digitală, cedând total controlul dispozitivelor electronice folosite;
-Nivel înalt de resurse tehnice pentru atacatori: De obicei, atacatori dovedesc abilităţi sporite de utilizare a resurselor tehnice disponibile: numere de telefon multiple, caller ID spoofing(falsificarea identităţii apelantului), platforme false găzduite în afara Europei, anonimizarea tranzacţiilor cu crypto-monede etc.;
-Presiune asupra investitorilor: De multe ori, promotorii fraudelor pot folosi tactici agresive de „publicitate” a „investiţiilor”, pentru a determina utilizatorii să acţioneze rapid, precum termene limită sau oportunităţi exclusive care „dispar rapid”. În acest mod încearcă să evite verificări amănunţite, care ar putea conduce la edificarea persoanelor vătămate cu privire la schema frauduloasă.

Atenţie! În mod frecvent, fraudele cu investiţii se caracterizează printr-o serie de informaţii limitate sau contradictorii despre investiţii. Investitorii nu au acces la informaţiile de bază, cum ar fi locaţia fizică a companiei sau strategiile de investiţii, dar nu lipsesc promisiunile unor câştiguri exagerate.

Modalităţi eficiente de prevenire

Pentru prevenirea unor astfel de încercări de fraudare, vă propunem să aveţi în vedere următoarele recomandări:
1.Educaţie financiară: Cea mai eficientă modalitate de a vă proteja împotriva investment frauds este să vă educaţi permanent în domeniul investiţiilor. Înţelegeţi ce înseamnă o investiţie sigură, cum să recunoaşteţi semnele de avertizare ale unei fraude şi să fiţi sceptici înainte de a investi bani.
2.Educaţie digitală: majoritatea atacurilor informatice pot fi prevenite prin măsuri elementare de igienă cibernetică – parole puternice, atenţie sporită la link-uri/ataşamente provenite din surse necunoscute, nedivulgarea datelor personale, autentificare multi-factor.
3.Verificaţi cu atenţie firma/platforma prin intermediul căreia urmează să vă plasaţi investiţiile: Orice firmă sau individ care oferă servicii de investiţii trebuie să fie licenţiat şi autorizat. Verificaţi întotdeauna background-ul unei companii şi asiguraţi-vă că au licenţa adecvată. Vă recomandăm să vizitaţi şi site-ul.
4.Atenţie la promisiunile nerealiste: Dacă sună prea bine pentru a fi adevărat, este mai mult decât posibil să fie o fraudă. Păstraţi un simţ critic şi nu vă lăsaţi înşelaţi de promisiuni nerealiste de profituri. Fiţi sceptici faţă de promisiunile de câştiguri imense şi rapide, dar şi faţă de anunţuri care se prezintă ca oferte pe termen limitat. Investiţiile financiare presupun riscuri şi nicio entitate autorizată nu poate garanta profituri!
5.Nu oferiţi informaţii personale sau financiare altor părţi decât celor autorizate. Cumpărarea de acţiuni nu poate fi realizată decât printr-un intermediar autorizat şi acesta nu solicită plăţi sau date personale prin intermediul unei pagini de internet.

6.Cerere de informaţii scrise: Solicitaţi întotdeauna informaţii scrise, cum ar fi prospectele de investiţii, detaliile companiei sau orice alt document relevant. Citiţi cu atenţie aceste documente şi asiguraţi-vă că înţelegeţi toate aspectele implicate.
7.Consultaţi un expert financiar terţ: Dacă sunteţi nesigur cu privire la o oportunitate de investiţii, consultaţi un expert financiar independent. Aceştia vă pot oferi sfaturi şi pot evalua legitimitatea investiţiei.
8.Nu cedaţi presiunii de transfer de bani: Promotorii fraudelor pot folosi tactici agresive pentru a determina investitorii să acţioneze rapid, precum termene limită sau oportunităţi exclusive care „dispar rapid”.
9.Raportaţi fraudele: Dacă sunteţi victima unei fraude cu investiţii sau suspectaţi că cineva vă încearcă să vă înşele, raportaţi situaţia autorităţilor financiare şi poliţiei.

2.Alt tip de fraudă prin care clienţii sunt manipulaţi să furnizeze datele bancare cu promisiunea falsă de obţinere de câştiguri din investiţii financiare, în special prin achiziţie de criptomonede, inclusiv prin platforme de tranzacţionare. Clienţii sunt sfătuiţi să nu furnizeze datele bancare, să manifeste prudenţă şi să verifice temeinic ofertele primite.

Persoanele vizate de astfel de fraude sunt contactate prin diverse canale de comunicare de către persoane care pretind că sunt reprezentanţi ai unor companii de investiţii sau platforme de investiţii care facilitează achiziţionarea de criptomonede. Atacatorii solicită plata unor sume de bani ori datele contului/cardului bancar sau instalarea/utilizarea unei aplicaţii de control la distanţă. În schimbul promisiunilor false de câştiguri mari, fraudatorii conving persoanele vizate să furnizeze datele de acces la serviciile bancare online (Internet/ Mobile Banking), datele cardului bancar (număr card, codul de securitate de pe spatele cardului) şi coduri SMS. De asemenea, persoanele sunt determinate să-şi instaleze aplicaţii prin care se permite accesul persoanelor neautorizate la telefon de la distanţă.

Astfel, atacatorii ajung să aibă acces la conturile bancare, fapt ce determină posibilitatea efectuării de operaţiuni.
În unele cazuri, pentru a crea o aparenţă de credibilitate, demersurile sunt prezentate ca fiind promovate de o personalitate publică sau cu experienţă în domeniul financiar.

Persoanele dornice de câştiguri substanţiale şi rapide riscă să nu poată retrage sumele investite dacă fac vreun transfer de bani sau să fie victime ale fraudelor prin divulgarea datelor contului sau cardului bancar.

Metode de a te proteja de fraudele legate de investiţii:
1.Asigură-te că verifici din mai multe surse orice propunere de investiţie cu un câştig mare de la persoane necunoscute.
2.Ai grijă la mesajele nesolicitate pe e-mail sau în social media prin care ţi se oferă câştiguri rapide sau mari. Nu accesa link-urile de pe platformele de socializare care promit câştiguri mari de bani într-un termen scurt de timp;
3.Nu comunica şi nu întreţine o relaţie cu reprezentanţii falşi ai platformelor financiare, indiferent de insistenţa lor şi de presiunile pe care le exercită pentru a investi;
4.Nu instala aplicaţii pe telefon/calculator decât din surse oficiale;
5.Asigură-te că eşti singura persoană care are acces la aplicaţiile/site-urile de investiţii, nu şi persoana care ţi-a vorbit de investiţii;
6.Nu furniza niciodată altor persoane datele personale sau bancare (cont, user, parola Mobile/Internet banking, numărul cardului, codul de securitate de pe spatele cardului etc.);
7.Atunci când primeşti un e-mail suspect nu îi răspunde şi nu accesa link-uri din conţinutul acestuia;
8.Dacă crezi că ai fost înşelat sau ai furnizat datele bancare altor persoane, anunţă imediat banca la care ai conturile şi poliţia

3.De asemenea, în ultima perioadă este activă o campanie care se foloseşte de numele unor bănci pentru apeluri false (spoofed) în care atacatorii apelează potenţiale victime şi se prezintă drept angajaţi ai acestora. Spoofing-ul numărului de telefon este o tehnică de înşelăciune prin care un atacator îşi modifică numărul de telefon, astfel încât să apară pe ecranul persoanei apelate un alt număr decât cel real. Această metodă este utilizată pentru a induce în eroare victima, determinând-o să creadă că interlocutorul reprezintă o entitate legitimă, cum ar fi o bancă sau o altă instituţie, fiind folosită pentru a obţine informaţii personale sau bancare sensibile.

În actuala variantă de campanie frauduloasă, persoana apelată telefonic este anunţată că i s-a aprobat creditul solicitat. Primul instinct este acela de a reacţiona rapid şi de a efectua demersurile necesare pentru anularea acestei acţiuni. Atacatorii mizează pe acest aspect încă de la început, şi anume pe activarea rapidă a emoţiei, pentru a evita ca interlocutorul să acţioneze cu calm la telefon şi să pună întrebările logice în acest caz, ori să facă verificări suplimentare, pe un alt canal de comunicare cu banca sau cu autorităţile.

Din momentul în care persoana apelată anunţă că nu a efectuat vreo cerere pentru acordarea unui credit, atacatorii îi spun că în acel caz este cel mai probabil vorba despre o „fraudă” şi că vor avea nevoie de anumite date personale, date de autentificare, respectiv date bancare, pentru a face demersurile necesare raportării presupusei „fraude” şi pentru a recupera eventualele sume pierdute. Acesta este un scenariu înşelător în care sunt folosite extrem de bine tehnici de inginerie socială, iar atacatorii sunt foarte bine antrenaţi în a fi convingători şi amabili.
Recomandări pentru evitarea atacurilor prin apeluri telefonice false (spoofed):
-Verificaţi întotdeauna sursa/autenticitatea apelurilor telefonice primite printr-un canal de comunicare oficial alternativ, înainte de a oferi orice informaţii personale.
-Refuzaţi apelurile care vi se par suspecte, chiar dacă pretind că provin de la bănci sau alte autorităţi şi apar numere de telefon ale acestora sau asemănătoare.
-Nu furnizaţi date personale la telefon şi nici date bancare! Băncile nu vor cere niciodată informaţii privind parole de acces la contul bancar şi nici date de pe cardurile bancare. Nu răspundeţi la astfel de solicitări şi încheiaţi apelul imediat.
-Nu discutaţi despre credite şi bani la telefon! O bancă nu va apela niciodată telefonic utilizatorii pentru a anula credite sau a le promite recuperarea unor sume de bani.
-Raportaţi apelurile suspecte. Dacă primiţi un apel care vi se pare dubios, informaţi imediat banca/instituţia în numele căreia se pretinde că a fost efectuat apelul pentru a ajuta la identificarea rapidă a tentativelor de fraudă.
-Notificaţi autorităţile dacă aţi fost victima fraudelor. Dacă aţi divulgat accidental date personale sau ale cardului, contactaţi imediat banca pentru a bloca accesul la conturi şi raportaţi incidentul la Poliţie şi la Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică.
-Spuneţi prietenilor şi familiei despre atacurile care folosesc instrumente pentru a realiza apeluri spoofed. Astfel ajutaţi direct la conştientizarea noilor ameninţări din mediul online şi la reducerea numărului potenţial de victime ale acestor atacuri.

Contribuiţi la răspândirea acestor avertizări prin detalii asupra discursului inedit şi înşelător folosit de atacatori pentru a reduce şansele ca astfel de tentative de fraudă să aibă succes.

Dacă v-aţi divulgat datele cardului bancar, este important să contactaţi imediat banca pentru a bloca orice tranzacţii neautorizate. În cazul în care constataţi că aţi suferit pierderi financiare ca urmare a unui incident de tip spoofing, depuneţi o plângere oficială la Poliţie. De asemenea, informaţi Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică fie telefonic la numărul 1911, fie prin e-mail la alerts@dnsc.ro, pentru a contribui la prevenirea unor astfel de incidente în viitor.

4. În ultima vreme, mai multe persoane au devenit victime ale fraudelor prin SMS. Mesajele malware de tip Flubot par a fi trimise de un prestator de servicii şi conţin o invitaţie de accesare a unui link care sustrage date personale confidenţiale pe care le foloseşte într-un mod maliţios.
Malware-ul este o tipologie de fraudă care apelează la aplicaţii software ce au rolul de a instala fără ştiinţa posesorului telefonului în cauză coduri pentru colectare de date asociate cardurilor bancare, accesare reţea, interceptare date transmise şi alte informaţii personale.

Cum se poate observa un SMS malware de tip Flubot
De obicei, aceste tipuri de mesaj par a fi trimise de la o firmă de curierat care sugerează accesarea unui link pentru a se verifica statusul livrării unei comenzi plasate recent.
Deseori, textul utilizat în astfel de cazuri este: „Pachetul dvs. este pe drum, urmăriţi-l aici (link inserat)”.
Cum putem evita infectarea device-ului cu acest tip de malware?
-Verificarea în detaliu a expeditorilor, conţinutului mesajelor, link-urilor şi fişierelor primite
-Instalarea unui antivirus de la surse de încredere care să fie updatat constant
-Căutarea numărului de telefon al expeditorului pe Google în cazul în care nu am mai avut contact cu acesta (numeroase website-uri pot arăta dacă numărul este asociat unui atac de tip phishing)
Dacă din greşeală link-ul din SMS a fost accesat, iar aplicaţia malware a fost instalată, este necesară o resetare imediată a telefonului la setările din fabrică. Se recomandă să nu se închidă dispozitivul mobil, ci să se încerce eliminarea cât mai rapidă a virusului.
Dacă linkul nu a fost accesat, se recomandă ştergerea SMS-ului.

Paşii pentru protejarea contului de internet banking în cazul unui malware:

Dacă am descărcat o aplicaţie malware, experţii în securitate cibernetică ne sfătuiesc să:
1.Nu accesăm aplicaţia de online banking pe care o folosim de pe telefonul expus la virus
2.Resetăm parola aplicaţiei de internet banking de pe un alt device decât cel infectat
3.Resetăm complet telefonul afectat la setările din fabrică
4.Nu efectuăm o copie de rezervă înainte de revenirea la setările din fabrică (aceasta va implica şi o copie a malware-ului)
5.Verificăm ultimele tranzacţii efectuate
6.Contactăm banca dacă observăm tranzacţii pe care nu le-am procesat
7.Blocăm cardurile cât mai rapid dacă există suspiciunea unei afectări a datelor acestora.

Care este procedura dacă telefonul a fost compromis?
În cazul în care ai primit un astfel de SMS, ai accesat link-ul şi aplicaţia a fost instalată, contactarea băncii este esenţială.
În cazul în care se suspectează că malware-ul a utilizat în mod fraudulos contul de internet banking, se recomandă contactarea imediată a băncii emitente pentru blocarea cardului şi a contului de internet banking. De asemenea, să se depună o plângere la Poliţia Română.
In majoritatea cazurilor, băncile pun la dispoziţie un serviciu de Call Center disponibil 24/24 pentru problemele întâmpinate cu cardurile.

Informaţii esenţiale de reţinut
-Nu accesa link-uri sau instala aplicaţii incluse în SMS-uri, mai ales de la numere prin intermediul cărora nu ai mai comunicat până acum!
-Instalează un antivirus de la surse de încredere şi cu recenzii bune, pe care să îl updatezi constant!
-În cazul unei suspiciuni de fraudă contactează banca emitentă!