Decanul de vârstă al compozitorilor de muzică ușoară din România, Jolt Kerestely, a încetat din viață la vârsta de 91 de ani, lăsând în urmă o operă impresionantă și un gol imens în muzica românească. Dispariția sa marchează închiderea unui capitol esențial din istoria genului pe care l-a modelat timp de peste șapte decenii.
Compozitor, instrumentist și dirijor, Jolt Kerestely s-a născut la 12 mai 1934, în comuna Șiclod, județul Harghita. A absolvit Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj în 1963, iar între 1962 și 1964 a fost corepetitor la Institutul Pedagogic și dirijor la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca.
Ajuns în București în 1964, a fost angajat ca regizor muzical la Radio Televiziunea Română, unde a lucrat timp de 30 de ani. Din 1976, a devenit membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Debutul său radiofonic a avut loc în 1966, cu piesa „Primul pas”, consemnată în volumul „Meridianele cântecului” de Daniela Caraman Fotea.
De-a lungul carierei, a compus muzică de teatru, pentru film de animație, musicaluri, spectacole de revistă, cântece pentru copii, dar și pentru soliști de operă și operetă. A fost membru în numeroase jurii naționale de muzică ușoară și un sprijin constant pentru artiștii aflați la început de drum. An de an, era sărbătorit discret, acasă, de interpreții care îi datorau o parte importantă din succesul lor.
A semnat peste 600 de piese, multe devenite șlagăre, între care „Copacul”, „Lumea de dragoste”, „Te rog zâmbește, fată frumoasă”, „Noapte, fată cu cercei de smoală” și „Tăcutele iubiri”. Dintre toate, „Copacul” rămâne cea mai iubită creație a sa, dăruită inegalabilului Aurelian Andreescu.
Povestea cântecului este legată de copilăria compozitorului. „Eu, fiind băiat de preot, am stat la o casă parohială. Era atât de mare, cât un stadion, cu sute de pomi fructiferi. (…) Mă uitam la cer și visam. Această piesă este legată de copilăria mea, în care am suferit foarte mult. Tatăl meu, fiind preot, era considerat, la acea vreme, dușmanul poporului”, mărturisea el.
Despre întâlnirea cu Aurelian Andreescu, Kerestely povestea: „I-am spus: «Uite, ți-am scris o piesă, cu vocea ta și cu urechea mea!». A venit acasă la mine și, după ce a ascultat-o, mi-a zis: «Gata, nu o mai da la nimeni, o cânt eu!»”.
Piesele sale au fost interpretate de nume mari ale muzicii românești, precum Margareta Pâslaru, Angela Similea, Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Dan Spătaru, Loredana Groza, Angela Gheorghiu și Paul Surugiu Fuego, dar și de zeci de alți artiști consacrați.
Discografia sa cuprinde albume precum „Melodii de Jolt Kerestely” (1976), „Mesevilag (Lumea basmelor)” (1980), „Lumea de dragoste” (1981), „Tăcutele iubiri” (1997), „Buzunare secrete” (1999) sau „O viață pentru muzică” (vol. 1 și 2). În 2014, la împlinirea a 80 de ani, i-a fost dedicată cartea biografică „Jolt Kerestely. O viață pentru cântec”, semnată de Oana Georgescu.
Activitatea sa a fost răsplătită cu numeroase distincții: Diploma de Excelență la Festivalul Mamaia (2001), Premiul de Excelență al Ministerului Culturii (2002) și Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2004). În 2009, spectacolul aniversar „O viață pentru muzică” a avut loc la Sala Palatului, iar în 2024 i-a fost dedicată o secțiune specială în cadrul Festivalului Internațional „HermannstadtFest” de la Sibiu.
Dincolo de muzică, Jolt Kerestely era cunoscut pentru disciplina sa exemplară și pentru pasiunea pentru gimnastică, ciclism și înot, activități care i-au susținut longevitatea. A fost, până în ultimele clipe, un model de rigoare, eleganță și devotament față de artă.
Prin creațiile sale, Jolt Kerestely rămâne o prezență vie în patrimoniul muzicii ușoare românești.
