În urmă cu 63 de ani începea un drum muzical interesant pentru acea perioadă. Deschis mai întâi pentru compoziții, competiția era una acerbă, fiecare melodia având doi interpreți. O primă mare ruptură în istoria festivalului a venit în 1976, când evenimentul a fost întrerupt. Festivalul a revenit abia în 1983, într-o formulă care includea deja două secțiuni importante: Creație și Interpretare. Aici concurenții cântau două melodii, din care una în primă audiție. Festivalul a trecut prin mai multe schimbări de format și perioade de întrerupere, însă și-a păstrat statutul de reper al muzicii ușoare românești. Anul acesta a fost cea de a 46-a ediție de Festival, iar la interpretare concirenții se prezintă cu o singură melodie, consacrată. De la ”relansarea” festivalului în noua formulă și locație, cei de la interpretare cântă cu orchestră.
Trofeul Festivalului Mamaia 2026 a fost câștigat de Paula Seling și Alexandru Gorgoș, pentru piesa „Ești mai mult”, interpretată de Olga Gorcinski. Este o victorie cu o încărcătură specială pentru Paula Seling, care obține astfel, pentru prima dată, Trofeul Mamaia în calitate de compozitor, la aproape trei decenii de la începutul relației sale cu celebrul festival de la malul mării.
„Este o onoare uriașă”, a declarat Paula Seling, care a explicat că piesa a fost creată special pentru vocea Olgăi Gorcinski și transmite ideea că fiecare om este mai mult decât problemele și grijile sale.
„Acest prim Trofeu Mamaia ca și compozitor are o semnificație uriașă în sufletul meu”, a spus artista.
La rândul său, Alexandru Gorgoș a mărturisit că se bucură că Paula Seling și-a împlinit visul de a avea în palmares și Trofeul pentru Creație. Olga Gorcinski a vorbit despre mesajul cântecului, care îi îndeamnă pe oameni să privească dincolo de dificultățile cotidiene, fiecare purtând în interior „o bucățică de stea”.
Dincolo de aplauzele de pe scenă, ediția din acest an a avut și propriile dispute în culise. Juriul, prezidat de compozitorul și dirijorul Ionel Tudor și format din Corina Chiriac, Monica Anghel, Liana Stanciu, Adrian Daminescu, Laura Parfinov și Cristian Faur, a avut misiunea dificilă de a departaja concurenți și compoziții foarte diferite ca stil.
Potrivit informațiilor din culisele festivalului, dezbaterile au fost alimentate de două viziuni distincte asupra direcției pe care ar trebui să o urmeze Mamaia.
Pe de o parte, reprezentanții zonei tradiționale au susținut păstrarea liniei melodice clasice, a textelor consistente în limba română și a interpretării vocale impecabile, în spiritul marilor ediții ale festivalului.
De cealaltă parte, membrii mai apropiați de zona contemporană au insistat asupra pieselor cu sound actual și potențial radiofonic, considerând că Festivalul Mamaia trebuie să se adapteze gusturilor publicului de astăzi.
Această diferență de viziune ar fi generat discuții îndelungate la masa juriului, mai ales în momentele în care punctajele concurenților s-au dovedit extrem de apropiate.
Punctajele individuale ale juraților nu sunt făcute publice, însă ierarhia finală a fost stabilită pe baza mediei aritmetice a notelor.
La Secțiunea Interpretare, diferențele dintre primii clasați au fost foarte mici. Mihai Onilă a obținut Locul I, urmat de Delia Racu și Ana Maria Moldovan.
Performanța vocală live din cea de-a doua seară a fost, potrivit președintelui juriului, unul dintre elementele care au făcut diferența.
La Secțiunea Creație, Sergiu Rudichi s-a clasat pe primul loc cu piesa „Știu eu ce fac”, în timp ce Ovidiu Jacobsen a obținut Locul al II-lea cu „Primul vals”.
Ionel Tudor: Aproape 60 de concurenți la Interpretare
Președintele juriului, Ionel Tudor, a subliniat că numărul mare de înscrieri reprezintă un semnal important pentru viitorul festivalului.
„Aproape 60 de concurenți s-au înscris la Secțiunea Interpretare. Acest lucru demonstrează că Festivalul Mamaia are în continuare forța de a descoperi, de a promova și de a aduce în fața publicului artiști adevărați”, a declarat acesta.
Corina Chiriac a pledat, la rândul său, pentru continuitatea tradiției Festivalului Mamaia și le-a transmis tinerilor să aibă încredere în propriul drum artistic. „Mamaia a fost și va rămâne o rampă de lansare legendară”, a transmis artista.
Monica Anghel a evidențiat, în cadrul conferinței de presă, un alt element important al festivalului: interpretarea integral live. „Aici, pe această scenă, se nasc și se aud piese noi, interpretate integral live, ceea ce oferă o valoare uriașă actului artistic”, a spus Monica Anghel.
Mamaia se apropie de Sanremo
Poate cea mai importantă veste pentru viitorul festivalului vine însă dincolo de palmaresul ediției 2026.
În acest an a fost demarat oficial un proiect de colaborare culturală între județul Constanța și regiunea Liguria, cu Sanremo ca reper internațional. Inițiativa urmărește crearea unui dialog cultural și a unui schimb de bune practici între cele două zone care au devenit, de-a lungul timpului, simboluri ale muzicii ușoare europene.
Un rol important în acest demers îl are artista Ramona Bădescu, implicată ca mediator cultural în apropierea celor două proiecte.
Planul pentru următoarea ediție este mult mai ambițios decât o simplă colaborare de imagine. Organizatorii își doresc ca Mamaia să devină un adevărat hub cultural internațional și să creeze o punte permanentă către industria muzicală italiană.
Una dintre direcțiile discutate pentru ediția viitoare este deschiderea Secțiunii Creație către compozitori și producători italieni.
Practic, artiști și creatori din Italia ar urma să poată înscrie piese direct în competiția Mamaia, ceea ce ar transforma concursul într-o platformă cu o participare internațională mai consistentă.
În sens invers, laureații Festivalului Mamaia ar putea primi oportunitatea de a ajunge pe scene din regiunea Liguria, inclusiv în cadrul unor evenimente conexe Festivalului de la Sanremo.
Dacă proiectul va fi pus în aplicare în forma discutată, pentru tinerii artiști români Mamaia nu ar mai reprezenta doar o competiție națională, ci și o posibilă rampă de lansare către piața italiană.
Un alt subiect sensibil discutat în culise este direcția muzicală a festivalului.
Criticile referitoare la caracterul considerat de unii prea nostalgic al ediției 2026 au generat discuții despre modificarea regulamentului de selecție. Intenția este de a atrage mai mulți compozitori independenți și reprezentanți ai noului val, capabili să aducă în concurs piese cu sound contemporan și potențial radiofonic.
Cu alte cuvinte, miza pentru următoarea ediție ar putea fi găsirea unui echilibru între ADN-ul istoric al Mamaiei și muzica pe care publicul o ascultă astăzi.
Ediția 2026 nu a fost lipsită nici de probleme tehnice. Temperaturile ridicate din perioada festivalului au pus presiune pe echipamente și pe zona de backstage, iar organizatorii iau în calcul soluții tehnice mai bune pentru viitor.
Printre variantele analizate se află sisteme de climatizare mai performante pentru zonele din spatele scenei și regândirea structurii acoperite a acesteia, astfel încât echipamentele necesare transmisiunilor live să fie mai bine protejate în condiții de temperaturi extreme.
Trofeele și premiile ediției 2026 au fost realizate de Kardians Design, brand și atelier românesc de lux specializat în arta decorativă din sticlă și în prelucrarea unică a oglinzilor.
Designul premiilor a fost semnat de artistul Constantin Pâslaru.
Festivalul Mamaia este organizat de Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” și Consiliul Județean Constanța, cu sprijinul Primăriei Municipiului Constanța.
La ediția din acest an au colaborat Televiziunea Română, Magic FM, OMD MAMAIA-Constanța, OMD Județul Constanța-Riviera Românească, Radio Constanța, Doina FM și Marab Perfumery.
Dacă planurile discutate în acest an vor fi concretizate, ediția Mamaia 2027 ar putea aduce o schimbare majoră de paradigmă: mai puțină nostalgie, mai multă competiție internațională și, mai ales, o legătură directă cu unul dintre cele mai importante branduri muzicale europene – Festivalul de la Sanremo.
Pentru Mamaia, miza nu mai este doar revenirea în atenția publicului român, ci transformarea festivalului într-o platformă prin care muzica românească să poată ajunge din nou pe marile scene europene.
