Astăzi , a avut loc , lansarea albumului Statuia Libertății. O istorie republicană ilustrată avându-i ca autori pe criticul literar și profesorul Dan Gulea și pe istoricul și profesorul Dorin Stănescu. Data lansării a fost aleasa de autori pentru a marca împlinirea a 150 de ani de la evenimentul cunoscut în istoriografia românească sub denumirea de „Republica de la Ploiești”.
Momentul 8 august 1870, reflectat de lucrările recente (vezi Dorin Stănescu, Republica de la Ploiești, Editura Societății Culturale Ploiești Mileniul III, 2016) are o nouă interpretare istoriografică – ieșită din tiparele umorului indus de I.L.Caragiale – care proiectează acțiunile de aici drept ultima încercare de revoluție românească a secolului al XIX-lea și ultimul val al revoluției de la 1848, dar, în egală măsură, și punctul de cotitură al democrației românești incipiente în care lupta politică s-a mutat din stradă, în cadrul instituțional al monarhiei constituționale. O reevaluare istoriografică necesară, care validează faptul că la un deceniu după evenimentele zilei de 8 august 1870, în Ploiești s-a ridicat primul monument de for public, pe care stă scris mărturia importanței acțiunilor desfășurate la Ploiești în anii 1869-1879: ,,Cetățenilor ploieșteni, apărători ai libertăților publice – România recunoscătoare”.
Bazându-se pe aceste considerente, Societatea Culturală Atom a lansat , astăzi, albumul „Statuia Libertății. O istorie republicană ilustrată”.
Albumul are 100 de pagini, un studiu introductiv și o impresionantă colecție de imagini inedite aflate în arhive și biblioteci din țară și străinătate, fiind o veritabilă istorie în imagini a anului 1870 și a Statuii Libertății între anii 1881-2020. Narațiunea ilustrată de către autori reprezintă istoria acestui monument unic în țară – Statuia Libertății, un simbol al luptei ploieștenilor pentru drepturi și libertăți publice, al existenței acelei generații excepționale care a participat la înfăptuirea Unirii de la 1859, la obținerea Independenței de stat și a pus fundamentele României Moderne. Statuia Libertății, comandată la Paris și plătită prin subscripție națională la inițiativa lui Dumitru Brătianu, este primul monument de for public al orașului Ploiești, în fapt o copie a Marianne républicaine – simbolul revoluției franceze de la 1789 și emblema Franței de ieri și de astăzi. Ca o expresie a însemnătății generației de la 1870, pe frontispiciul statuii au fost scrise următoarele cuvinte: Cetățenilor Ploieșteni, apărători ai libertăților publice, România recunoscătoare. Cu timpul, monumentul s-a transformat în vector al unității societății ploieștene, în jurul său desfășurându-se toate manifestările comunitare ale perioadei de până la 1948. Recent, în decembrie 1989, Statuia a simbolizat din nou libertatea recâștigată cu jertfe, ploieștenii strângându-se din nou în proximitatea acesteia.
Lucrarea lui Dan Gulea și Dorin Stănescu oferă o serie de imagini puțin cunoscute precum cele legate de sosirea țarului Rusiei la Ploiești în 1877, când orașul devine o veritabilă „Axis Mundi”, fragmente de publicistică inedită a lui Mihai Eminescu scrise cu ocazia inaugurării Statuii Libertății din anul 1881, precum și reflectarea în literatură a acestui monument. Interesant de consemnat, în acest sens, este ficțiunea ideologizantă a lui Ștefan Fay care relatează o posibilă întâlnire istorică derulată în vremea grevelor muncitorești din 1933, când la Ploiești, în fața Statuii Libertății, un tânăr de numai 15 ani sosit de la Scornicești, Nicolae Ceaușescu, stă umăr la umăr cu ceferistul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Instituționalizarea memoriei liderilor ploieșteni ai generației 1870: Alexandru Candiano Popescu, Radu Stanian, C.T. Grigorescu prin atribuirea numelor acestora unor străzi, școli și analiza mecanismelor ideologice, ale modului în care regimurile politice din ultimul secol au filtrat și păstrat aceste denumiri reprezintă o altă contribuție importantă a lucrării.
În mod cumva neașteptat, autorii au surprins și epoca distanțării sociale a ultimelor luni, precum și întreruperea legăturii dintre comunitate și statuie, dintre administrația locală și monument și aici ne referim la excelenta inițiativă a renovării monumentului din anul 2011, dar și la controversata decizie de mutare a monumentului în anul 2012 într-un spațiu inaccesibil publicului.
Putem conchide că prin intermediul celor 200 de imagini lucrarea Statuia Libertății. O istorie republicană ilustrată reprezintă încă un pas însemnat pentru cunoașterea trecutului orașului Ploiești și o nouă punte spre valorizarea rolului acestui valoros monument de for public, un demers curajos într-o epocă în care statuile sunt contestate, iar istoria este rescrisă- se precizeaza intr- un comunicat de presa transmis redacției.