Ministereul Justiției nu a majorat și nu poate majora prin ordin ministerial salariile și pensiile. Salariile și pensiile în plată sunt stabilite prin legi adoptate succesiv în ultimii 10 ani.
Din păcate, aceste legi sunt necorelate și au dat naștere la numeroase litigii între salariați din multe familii ocupaționale și Guvern, inclusiv în domeniul Justiției.
Consecința acestor necorelări a fost apariția a sute de decizii definitive pronunțate instanțe, inclusiv ICCJ, care au impus cu obligativitatea interpretării definitive aplicarea unui coeficient salarial în întreaga familie ocupațională Justiție. Inclusiv CCR a fost sesizată și s-a pronunțat în acest sens.
MJ nu poate ignora aplicarea unei hotarâri judecătorești definitive care i se adresează obligatoriu. Neaplicarea cu bună știință a unei astfel de hotărâri ar fi pedepsită de lege.
Aceste hotărâri definitive, făcând aplicarea legilor în vigoare, au impus emiterea ordinului ministerial care nu face altceva decât să prescrie ordonatorilor secundari și terțiari aplicarea legilor așa cum au fost ele interpretate prin hotărâri definitive, inclusiv ale ICCJ și ale CCR. La rândul lor, instanțele, nu au majorat salariile prin decizii, ci au făcut o corectă aplicare a reglementărilor în ansamblu. De aceea, dacă există o problemă, ea rezidă în necorelările legislative.
MJ a procedat la emiterea acestui ordin pe baza prevederilor legii bugetului de stat, prin care i s-au alocat fonduri în acest sens. În acest fel, MJ a evitat plata unor sume majorate de dobânzi, penalități, cheltuieli judiciare și de executare silită.
(Fondurile alocate au fost de aprox. 80 milioane. În 2021, când nu s-a procedat în acest fel, fondurile cheltuite au fost sensibil mai mari, din cauza acestor cheltuieli colaterale, de sute de milioane.)
Soluția pentru rezolvarea problemei este o lege a salarizării în sistemul judiciar, a puterii judecătorești.
Juridic
OUG 20/2016 a introdus în sistemul ocupațional justiție un nou VRS, de 605 lei, dar limitat numai la o clasă din familia ocupațională, respectiv la serviciile de probațiune.
Această prevedere a condus la declanșarea unor valuri de procese, motivate de faptul că drepturile salariale ale altor clase din aceeași familie ocupațională, Justiție, sunt greșit calculate.
Prin Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 s-a admis excepția de neconstituționalitate a art.31 alin.(11) din OUG nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, și s-a reținut că „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare care trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive sau irevocabile/definitive urmează să se stabilească prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituția sau autoritatea publică”. Pe scurt, CCR a stabilit implicit că VRS 605 trebuie extins la toată familia ocupațională Justiție.
De asemenea prin Decizia nr. 55/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei s-a stabilit că VRS 605 vizează pe toți ordonatorii principali de credite din sistemul judiciar. Decizia a dezlegat cauza privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă în Dosarul nr. 757/90/2020 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, în considerarea căreia, „analiza jurisprudenţei naţionale relevă, (…) că deja au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive, care au recunoscut dreptul magistraţilor la o indemnizaţie calculată pe baza valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, incidentă în cadrul familiei ocupaţionale „Justiţie” şi care îi vizează pe toţi ordonatorii principali de credite din acest sistem”- se precizeaza intr- un comunicat emis de Ministerul Justiției, in aceasta seara .
