Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a făcut, azi, o serie de precizări cu privire la punctele de vedere exprimate în presă în legătură cu proiectele legilor Justiţiei.
În context, ministrul subliniază că Ministerul Justiţiei este conştient de faptul că este obiectiv imposibil de întrunit un consens asupra proiectelor, dar şi că forma şi conţinutul proiectelor pot şi probabil vor mai suferi modificări în cadrul procedurii de avizare de către CSM, aprobării de către Guvern şi adoptării lor ca legi de către Parlament.
„Din septembrie 2020 şi până la zi, proiectele au suferit numeroase ajustări în urma propunerilor primite succesiv din partea sistemului judiciar, în principal. La fel s-a întâmplat şi după consultările cu Comisia Europeană. Diferenţele punctuale între conţinutul proiectelor la momentul încheierii consultării cu Comisia Europeană şi cel de la momentul sesizării CSM pentru aviz sunt consecinţa logică a primirii unor amendamente ulterioare în ultima rundă de dezbateri publice. Ministerul a avut de ales între a păstra neschimbate proiectele, ignorând amendamentele primite, cu consecinţa golirii de conţinut a dezbaterii publice, care ar fi devenit doar un exerciţiu formal, şi a primi amendamentele considerate binevenite, cu consecinţa firească a modificării proiectelor în urma includerii amendamentelor primite. Cu titlu de exemplu, Ministerul Justiţiei a primit multe din amendamentele primite inclusiv de la Ministerul Public, CSM Secţia pentru procurori, DNA şi DIICOT. Pe de altă parte, din procesul de consultare nu poate fi exclus chiar iniţiatorul proiectului, respectiv Ministerul, care, la rândul său, are totala libertate potrivit competenţelor legale de a-şi reevalua anumite viziuni, tocmai ca urmare a amendamentelor primite şi nu numai”, arată Predoiu într-o postare pe Facebook.
El spune că un consens este imposibil de întrunit.
„Ministerul Justiţiei este conştient de faptul că este obiectiv imposibil de întrunit un consens asupra proiectelor în urma unor consultări care au inclus pe parcurs luarea în considerare a unor opinii şi amendamente primite sau extrase din poziţiile exprimate de-a lungul vremii de către numeroase instituţii, respectiv CSM Secţia pentru judecători, CSM Secţia pentru procurori, 6 asociaţii profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, instanţe, parchete, grupuri de judecători şi procurori, grefieri, sindicate profesionale, organizaţii neguvernamentale din România, jurisprudenţa ÎCCJ, CCR, precum şi Comisia Europeană (rapoarte MCV şi consultări în 2022), Comisia de la Veneţia (avize precedente), decizii ale CJUE, decizii ale CEDO etc”, explică ministrul.
De asemenea, el arată că forma şi conţinutul proiectelor vor mai suferi modificări în etapele procedurale următoare.
„Ministerul Justiţiei este conştient de faptul că forma şi conţinutul proiectelor pot şi probabil vor mai suferi modificări în cadrul procedurii de avizare de către CSM, aprobării de către Guvern şi adoptării lor ca legi de către Parlament. În gestionarea procesului de elaborare a proiectelor, Ministerul Justiţiei a dat şi va da dovadă de transparenţă, prin publicarea promptă pe site-ul ministerului a variantelor succesive ale proiectelor, astfel cum acestea au rezultat din dialogul tuturor părţilor implicate. (…) Ministerul Justiţiei rămâne în continuare deschis dialogului şi receptiv criticilor constructive ale proiectelor, propunerilor pe care le va mai primi până la momentul sesizării Guvernului, urmărind viziunea pe care a exprimat-o în cadrul expunerilor de motive ale celor trei proiecte. Indiferent de speculaţii, intenţiile Ministerului Justiţiei sunt în sensul realizării unor proiecte care să asigure nu numai independenţa Justiţiei, ci şi o eficienţă mai bună a funcţionării acesteia, un sistem de echilibru şi verificări („check and balance”) în cadrul fiecărui mecanism de instituţii juridice grupate, o meritocraţie bazată pe o evaluare reală nu numai prin prisma unor examene teoretice (prezente oricum pe parcursul evoluţiei în grade profesionale ale carierei), ci şi pe capacitatea liderilor de pe etajele sistemului de a evalua resursele de management ale viitorilor lideri, primatul dreptului european în sensul Tratatului de Aderare la UE şi al TFUE, consolidarea Ministerului Public, inclusiv DNA şi DIICOT, garantarea independenţei DNA, abordarea problemelor de resurse umane, clarificarea regulilor privind răspunderea magistraţilor ş.a.m.d.”, spune Predoiu.
