Instituția Prefectului Prahova reacţionează din nou, după ce autorităţile din Dâmboviţa s-au lăudat că ar fi câştigat definitiv în instanţă Babele işi Sfinxul. Astfel, Prefectura Prahova reaminteşte faptul că cele două monumente SUNT ŞI RĂMÂN în domeniul public al staţiunii Buşteni.
„Dosarul soluționat de Curtea de Apel Pitești nr. 4994/120/2015* vizează delimitarea teritorială dintre cele două localități, orașul Bușteni și comuna Moroieni, respectiv dintre cele două județe, Prahova și Dâmbovița, și nu dreptul de proprietate asupra monumentelor naturale Sfinxul și Babele. Menționăm că limita teritorială între cele două localități din județe diferite nu modifică ceea ce este deja stabilit prin Hotararea de Guvern nr. 1359/2001, prin care se atestă apartenența celor două monumente naturale – Babele și Sfinxul la domeniul public al orașului Bușteni (Hotărârea de Guvern fiind în vigoare la acest moment). Prin urmare, dreptul de proprietate asupra monumentelor naturale Sfinxul și Babele nu a fost în nici un caz stabilit în favoarea comunei Moroieni. Delimitarea dintre cele două localități și, respectiv județe nu afectează în nici un fel drepturile de proprietate anterior stabilite în mod legal. Ca o concluzie, așa cum aminteam și într-un comunicat anterior, monumentele naturale Babele și Sfinxul sunt două dintre cele mai importante simboluri naturale ale României, aflate în Parcul Național Bucegi, ceea ce înseamnă că din punct de vedere turistic și cultural, ele aparțin tuturor românilor”, spune Prefectura.
În plus, primarul de la Buşteni face acuzaţii care vizează fosta conducere a primăriei, care s-a aflat timp de mai multe mandate pe mâna mult prea cunoscutului Emanoil Savin.
„Delimitarea dintre cele două localităţi şi, respectiv judeţe nu afectează în niciun mod drepturile de proprietate anterior stabilite în mod legal. În mod abuziv susţine comuna Moroieni faptul că prin această delimitare monumentele naturale trec in proprietatea lor, această înterpretare fiind nelegală şi contrară hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauză”, precizează Corbu.
De asemenea, el spune că limita teritorială a fost stabilită în baza unui raport de expertiză întocmit în anul 2017, documentul prezentând multe deficienţe.
„Raportul de expertiză a fost făcut prin vectorizare şi nu a respectat hărţile IGFOT anterioare. La momentul preluării dosarului de către actuala conducere a oraşului Buşteni, întregul probatoriu fusese administrat în mod defectuos şi procedural nu s-au mai putut încuviinţa probe suplimentare şi un nou raport de expertiză. Totodată, menţionăm că acest raport de expertiză a avut la bază un act de delimitare a cărui nelegalitate urmează a fi analizată în cadrul dosarului nr 754/42/2022 aflat pe rolul Curţii de Apel, încă nesoluţionat”, arată Mircea Corbu.
