Curtea Constituţională a României arată că a constatat că procesul electoral privind alegerea preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale.
”Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”, subliniază CCR.
De asemenea, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat, spune CCR.
”În prezenta cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidaţi a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicităţii electorale conform Legii nr.370/2004. În plus, candidatul a beneficiat şi de un tratament preferenţial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voinţă a alegătorilor”, afirmă Curtea Constituţională.
CCR adaugă că dreptul de a vota şi dreptul de a fi ales sunt cruciale pentru stabilirea şi pentru menţinerea fundamentelor unei democraţii constituţionale autentice şi efective, guvernate de preeminenţa dreptului (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 17 mai 2016, pronunţată în Cauza Karácsony şi alţii împotriva Ungariei, paragraful 141), şi sunt garantate prin Constituţie. Astfel, Curtea reţine că drepturile electorale sunt drepturi fundamentale de natură politică, reprezintă o condiţie sine qua non a democraţiei şi a funcţionării democratice a statului şi se exercită cu respectarea exigenţelor Constituţiei şi a legilor.
Potrivit sursei citate, egalitatea şanselor trebuie garantată tuturor candidaţilor şi partidelor şi trebuie să stimuleze statul să adopte o atitudine obiectivă şi imparţială faţă de ei şi să aplice aceeaşi legislaţie în mod echitabil tuturor. Cheltuielile pentru publicitate electorală pot fi limitate pentru a garanta egalitatea şanselor [a se vedea şi pct.18 şi 21 al Raportului explicativ la Codul de bune practici în materie electorală. Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în cadrul celei de -a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002)]. Totodată, egalitatea de şanse trebuie evaluată şi prin prisma comportamentului electoral al competitorilor, în privinţa utilizării reţelelor sociale, a noilor tehnologii, a sistemelor de inteligenţă artificială şi a finanţării campaniei electorale.
”În cauza de faţă, având în vedere prevederile art.37 din Constituţie, Curtea reţine că a fost afectată egalitatea de şanse a competitorilor electorali, ceea ce reflectă o alterare a însuşi dreptului de a fi ales. Neregularităţile din campania electorală s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vădită între candidatul care a manipulat tehnologiile digitale şi ceilalţi candidaţi participanţi în procesul electiv. Astfel, expunerea semnificativă a unui candidat a condus la reducerea direct proporţională a expunerii în media online a celorlalţi candidaţi în procesul electoral. Or, utilizarea tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale, atât de către candidaţi ori competitori electorali, cât şi de către partide politice, susţinători ori simpatizanţii lor trebuie să fie transparentă pentru a garanta integritatea şi imparţialitatea alegerilor. În caz contrar, alegătorii sunt împiedicaţi să-şi formeze o opinie despre candidaţi şi alternativele electorale sau pot fi induşi în eroare cu privire la identitatea şi calitatea candidatului ori procedurile de vot. Prin urmare, utilizarea într-un proces electoral de către competitorii electorali, inclusiv de către partidele politice, a unor asemenea practici învesteşte autorităţile publice competente, potrivit legii, să verifice, să constate şi, după caz, să sancţioneze astfel de conduite”, mai arată CCR.
Curtea subliniază că finanţarea legală şi transparentă a campaniei electorale este un factor important în regularitatea procesului electoral, iar finanţarea activităţilor online trebuie, de asemenea, să fie transparentă [pct.107 şi 108 din Raportul explicativ la Codul de bune practici în materie electorală şi pct.46 din Declaraţia interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind tehnologiile digitale şi inteligenţa artificială]. Publicitatea electorală online trebuie întotdeauna să fie identificată ca atare şi să fie transparentă, atât în ceea ce priveşte identitatea sponsorului său, cât şi cu privire la tehnica de diseminare utilizată. Platformele de socializare ar trebui să fie obligate să dezvăluie permanent datele privind publicitatea politică şi sponsorii electorali [a se vedea şi pct.46 din Declaraţia interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind tehnologiile digitale şi inteligenţa artificială].
”În prezenta cauză, Curtea ia act de faptul că un candidat a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale. Astfel, declaraţiile depuse la Autoritatea Electorală Permanentă ale unuia dintre candidaţi referitoare la bugetul său de campanie, pe care l-a raportat ca fiind 0 lei, sunt în contradicţie cu datele prezentate în «Notele de informare» ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcţia Generală de Protecţie Internă şi a Serviciului Român de Informaţii. Or, este de notorietate că o campanie electorală presupune costuri şi cheltuieli importante, iar situaţia analizată relevă o incongruenţă evidentă între amploarea campaniei desfăşurate şi inexistenţa asumată de candidat în privinţa cheltuielilor efectuate. A fost, astfel, încălcat principiul transparenţei finanţării campaniei electorale, fiind induse suspiciuni cu privire corectitudinea desfăşurării alegerilor”, argumentează CCR.
