Unul dintre cele mai importante obiecte istorice ale patrimoniului României, Coiful de aur de la Coțofenești, a fost furat în noaptea de 25 ianuarie 2025 din muzeu Drente din Assen (Țările de Jos).
Mai multe piese din tezaurul dacic al României, expuse la Muzeul olandez din Drents în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României, au fost furate în cursul dimineții de sâmbătă, fiind semnalată o explozie. Printre acestea se numără trei brăţări de aur şi piesa centrală a expoziţiei, coiful de aur de la Coţofeneşti, care fusese prezentat în toate materialele promoţionale. Este posibil ca şi alte obiecte să fi fost furate. Poliţia olandeză suspectează că furtul de la Muzeul Drents a fost o operaţiune planificată cu atenţie, iar anchetatorii caută acum filmările făcute de camerele de supraveghere şi adună relatări ale martorilor. De asemenea, Interpol a fost chemat să asiste în acest caz. Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a avut în cursul dimineţii o convorbire cu omologul olandez, Caspar Veldkamp, în care a fost reiterată importanţa patrimonială şi simbolică deosebită a pieselor care fac obiectul acestui caz şi emoţia pe care dispariţia lor o generează în România. „Partea olandeză a oferit asigurări privind un angajament clar şi urgent atât la nivel operaţional, cât şi politic în soluţionarea cazului. Îngrijorarea este împărtăşită şi au fost primite asigurări că autorităţile olandeze fac toate diligenţele pentru ca aceste piese să fie recuperate. Poliţia olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol”, precizează MAE.
Din 7 iulie 2024, Muzeul Drents a prezentat marea expoziție de arheologie „Dacia – Imperiul aurului și argintului”. Peste 50 de comori de aur și argint din România din secolul al XX-lea î.Hr. până în secolul al III-lea d.Hr. au fost expuse atunci la Assen, în Olanda.
Coiful de la Coțofenești este un coif geto-dac ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de către un elev al școlii primare din localitate. Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat.
Coiful de la Poiana Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte probabil, obiectul a aparținut unui rege geto-dac – căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă, pe la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n.
Coiful are o calotă de aur împodobită cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din față reprezintă o pereche de ochi holbați, cu sprâncene duble și întoarse în așa fel încât să inspire groază. (Același motiv apotropaic se regăsește și pe alte coifuri antice descoperite pe teritoriul României.) Cea din spate, despărțită în două registre, înfățișează în registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele în formă de șerpi, iar în cel inferior animalele fantastice urmărindu-se unele pe altele. Cele două plăci laterale reprezintă scene de sacrificiu, cu preoți purtând pe cap tiare. După alți autori, pe cele două obrăzare fixe dreptunghiulare, care au fiecare câte un orificiu la bază, este reprezentată aceeași scenă de sacrificiu: un războinic înjunghiind un berbec.
Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰. Tabla de aur utilizată pentru producerea coifului de paradă de la Coțofănești are grosimi variabile. Acestea merg de la 2,82 mm, în partea de la bază, până la numai 0,76 mm, în zona superioară calotei păstrate. Corpul principal al coifului de paradă de la Coțofănești are înălțimea totală de 24,32 cm, având diametrul interior, în zona mediană (în zona ochilor), de 18,42 cm, de 17,6 cm (în dreptul urechilor) și de numai 13,5 cm, în zona rupturii calotei.
