Guvernul României a aprobat joi, 12 martie 2026, proiectul bugetului de stat pentru acest an, construit pe un deficit bugetar estimat la 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB), echivalentul a aproximativ 127,7 miliarde de lei. Executivul susține că bugetul urmărește reducerea graduală a dezechilibrelor fiscale, în timp ce menține un nivel ridicat al investițiilor publice.

Bugetul general consolidat pentru 2026 este construit pe câteva coordonate principale:

• Venituri totale: aproximativ 736,5 miliarde lei (circa 36% din PIB)

• Cheltuieli totale: aproximativ 864,3 miliarde lei (circa 42,3% din PIB)

• Deficit bugetar: 127,7 miliarde lei, echivalentul a 6,2% din PIB

Potrivit estimărilor oficiale, PIB-ul României ar urma să ajungă la aproximativ 2.045 miliarde de lei în 2026.

Guvernul își propune ca deficitul să scadă la 5,1% din PIB în 2027, ca parte a planului de consolidare fiscală și de reducere treptată a dezechilibrelor bugetare.

Executivul mizează pe un nivel ridicat al investițiilor publice. Pentru 2026 sunt estimate investiții de peste 160 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă mai mult de 8% din PIB, un nivel considerat record.

O parte importantă din aceste fonduri va merge către proiecte finanțate din bani europeni și din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Investițiile vizează în special:

• infrastructura rutieră și feroviară

• proiecte energetice

• dezvoltarea infrastructurii publice

Bugetul include și o serie de măsuri cu impact social și economic.

Printre acestea se numără:

• Creșterea salariului minim brut cu aproximativ 6,8% de la 1 iulie 2026

• continuarea schemei de compensare a motorinei pentru transportatori, de care ar putea beneficia peste 6.200 de firme

• alocări pentru programe sociale și educaționale, inclusiv sprijin pentru vârstnici și proiecte în școli

Bugetul pentru 2026 vine după un an 2025 în care deficitul bugetar al României a depășit 7% din PIB, iar autoritățile încearcă acum să reducă gradual dezechilibrele fiscale.

După aprobarea în Guvern, proiectul bugetului urmează să fie transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Unde merg cei mai mulți bani din buget

Analiza structurii bugetare arată că cea mai mare parte a banilor publici este concentrată în câteva sisteme majore ale statului.

Sistemul de pensii

Cea mai mare cheltuială bugetară rămâne sistemul public de pensii, administrat de Casa Națională de Pensii Publice. Peste 20% din bugetul total al statului este direcționat anual către plata pensiilor.

Presiunea asupra acestui sistem este generată de:

• îmbătrânirea populației

• numărul mare de pensionari

• creșterea mai lentă a numărului de contribuabili.

Transporturile

Un rol central în investițiile publice îl are Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, care gestionează proiectele de infrastructură majoră.

Fondurile sunt direcționate către:

• autostrăzi

• modernizarea căilor ferate

• proiecte logistice.

O mare parte din finanțare provine din fonduri europene și din programe de dezvoltare.

Sănătatea

Cheltuielile din domeniul sănătății sunt gestionate în principal de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Banii sunt folosiți pentru:

• finanțarea spitalelor

• medicamente compensate

• programe naționale de sănătate.

Costurile cresc constant, pe fondul îmbătrânirii populației și al creșterii prețurilor tratamentelor.

Educația

Ministerul Educației gestionează, la rândul său, un buget important. Totuși, cea mai mare parte a fondurilor este destinată salariilor și funcționării sistemului, în timp ce investițiile în infrastructura școlară rămân limitate.

Apărarea

Pe fondul contextului geopolitic regional, Ministerul Apărării Naționale continuă să beneficieze de alocări importante. România încearcă să mențină cheltuieli de aproximativ 2–2,5% din PIB pentru apărare, conform angajamentelor din NATO.

Fondurile sunt destinate în principal:

• achiziției de echipamente militare

• modernizării armatei.

Structura bugetului arată că finanțele publice ale României sunt dominate de trei mari tipuri de cheltuieli:

• cheltuieli sociale – pensii, salarii, sănătate

• investiții publice – infrastructură și proiecte europene

• cheltuieli strategice – apărare și securitate.

În practică, aproape 90% din bugetul statului este deja angajat pentru cheltuieli obligatorii, precum pensii, salarii sau plata dobânzilor la datorie. Astfel, spațiul real de manevră pentru politici noi sau programe suplimentare rămâne limitat.