România pierde 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență după ce partidele aflate la guvernare nu au reușit să ajungă la un acord asupra noii Legi a salarizării.
Negocierile purtate în ultimele luni pentru elaborarea și adoptarea noii Legi a salarizării unitare s-au încheiat fără un acord politic și social. Administrația Prezidențială a confirmat miercuri, 26 august, că proiectul nu va fi depus și votat în Parlament astfel încât să poată fi promulgat până la termenul impus prin PNRR.
„PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii”, a transmis președintele Nicușor Dan. Acesta a precizat că partidele și-au asumat împreună pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR.
Legea salarizării reprezenta un jalon important din PNRR, iar România trebuia să demonstreze îndeplinirea acestuia până la 31 august 2026 pentru a încasa suma aferentă.
După săptămâni de negocieri și mai multe întâlniri la Palatul Cotroceni, partidele nu au reușit să ajungă la o formulă acceptată de toate formațiunile. În ultimele zile, șansele ca proiectul să mai poată fi adoptat în timp util erau deja considerate foarte mici.
Faptul că România pierde banii aferenți jalonului nu înseamnă că reforma salarizării este abandonată.
Potrivit Administrației Prezidențiale, partidele au convenit asupra necesității ca noua lege să fie adoptată până la sfârșitul anului 2026. Viitorul act normativ va trebui să respecte însă anvelopa salarială convenită de România cu Comisia Europeană. Președintele a explicat că, din punct de vedere tehnic, proiectul este aproape finalizat, însă problema a rămas una politică: modul în care va fi împărțită anvelopa salarială între diferitele categorii de bugetari.
Eșecul adoptării legii până la termenul PNRR reprezintă una dintre cele mai importante pierderi financiare pentru România în cadrul mecanismului european de redresare.
Reforma salarizării trebuia să corecteze discrepanțele existente în sistemul bugetar, să reglementeze mai clar grilele de salarizare și să limiteze anumite sporuri. În același timp, ea trebuia să contribuie la controlul cheltuielilor cu salariile din sectorul public.
În locul unei reforme adoptate sub presiunea termenului PNRR, România va avea acum o nouă perioadă de negocieri, dar fără perspectiva recuperării celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon.
Noua lege este importantă și pentru administrațiile publice locale, inclusiv pentru primării și consilii județene. Reforma urma să stabilească reguli mai clare privind salarizarea angajaților din administrația locală și raportarea salariilor la grile și coeficienți.
Pentru administrațiile locale, orice modificare a sistemului de salarizare are efect direct asupra bugetelor. O creștere a cheltuielilor de personal poate însemna presiuni suplimentare asupra fondurilor disponibile pentru investiții și servicii publice.
În același timp, respectarea anvelopei salariale convenite cu Bruxelles-ul va limita spațiul de manevră al autorităților atunci când noua lege va fi adoptată.
Noua țintă este adoptarea legii până la sfârșitul anului. Rămâne însă întrebarea dacă, după pierderea banilor europeni, partidele vor reuși să ajungă la un acord asupra unei reforme care a fost amânată ani la rând.