În această dimineaţă, angajaţii Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Prahova au declansat un protest spontan, ei fiind nemulţumiţi de nivelul salarizării, dar şi de intenţia autorităţilor centrale de reorganizare a instituţiei.
Astfel, protestatarii cer:
– Iniţierea unui autentic dialog social pentru reorganizarea instituţiilor subordonate Ministerului Muncii înainte de adoptarea oricărui act normativ.
– Asigurarea menţinerii locurilor de muncă pentru angajaţii din instituţiile subordonate Ministerului Muncii, ocuparea posturilor vacante prin concurs şi evitarea reducerii acestora fără o analiză echitabilă a deficitului de personal acumulat în timp.
– Transmiterea proiectului noii legi de salarizare a personalului bugetar către toţi actorii implicaţi, inclusiv sindicatele şi reprezentanţii salariaţilor, pentru a iniţia negocierile într-un cadru transparent.
– Încetarea defăimării activităţii şi existenţei AJPIS-urilor în faţa opiniei publice şi furnizarea unei informări adecvate cu privire la toate activităţile instituţiilor subordonate Ministerului Muncii (inclusiv distingerea între funcţionarii autorităţilor publice locale şi cei din administraţia centrală şi instituţiile deconcentrate).
– Alocarea resurselor materiale necesare pentru eficientizarea activităţilor şi oferirea unor servicii de calitate persoanelor care apelează la instituţiile din Ministerul Muncii, inclusiv dezvoltarea unor programe informatice specifice şi baze de date interconectate pentru implementarea digitalizării.
AJPIS Prahova explică motivele pentru care Agenţia de Plăţi trebuie să funcţioneze în continuare ca entitate juridică independentă de alte instituţii sau autorităţi din cadrul Ministerului Muncii fără partea de inspecţie socială.
Agenţia de Plăţi (ANPS) s-a înfiinţat la data de 1 ianuarie 2008 ca organ de specialitate cu personalitate juridică, cu scopul creării unui sistem unitar privind administrarea procesului de acordare a prestaţiilor sociale în urma angajamentelor asumate în vederea integrării României în Uniunea Europeană (Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială) în cadrul strategiei Uniunii Europene, definită la Lisabona si la recomandarea Băncii Mondiale.
Astfel, legea prevedea realizarea unei noi construcţii instituţionale, în scopul stabilirii unui mecanism unic de organizare a sistemului de asistenţă socială, a modalităţilor de finanţare, a tipurilor de prestaţii, a beneficiarilor şi a nevoilor concrete ale acestora.
Tendinta mondială la ora actuala este ca fondurile naţionale (plăţile diverselor tipuri de beneficii sociale), să fie controlate de către o agenţie naţională, fără a fi comasată sau să funcţioneze în cadrul altor instituţii.
De-a lungul timpului Agenţia şi-a perfecţionat modul de gestionare şi plată al tuturor beneficiilor sociale, printr-o activitate dinamică continuă, inventivă şi cu adaptare rapidă la evoluţia tehnologiei şi a digitalizării, activitate ce reprezinta peste 80% din totalul activitatilor actuale.
Toate acestea în condiţii de modificări legislative continue a tuturor celor peste 100 de acte normative în baza cărora îşi desfăşoară activitatea şi cu satisfacerea nevoilor a peste 15.000.000 de beneficiari (adaptabilitate şi viteză de reacţie care nu se regăsesc în niciuna dintre instituţiile statului, cu atât mai mult între instituţiile din subordinea Ministerului Muncii) :
– Nu avem nici 1 zi de întârziere în procesarea cererilor beneficiarilor
– Nu avem nici 1 zi de întârziere în stabilirea drepturilor privind beneficiile sociale
– Nu avem nici 1 zi de întârziere în efectuarea plăţilor
– Nu avem nici 1 zi de întârziere cu privire la toate solicitările ordonatorului principal de credite legat de subvenţii, ajutoare de urgenţă, programul de interes naţional privind investiţiile în asistenţă socială, buget propriu, formarea profesională a adultilor.
– Nu am avut nici 1 zi de întârziere pe perioada pandemiei la procesarea şi plata indemnizaţiilor Covid, inclusiv în perioada stării de urgenţă.
– în ultimii 5 ani ni s-a triplat activitatea de plăţi, iar numărul de personal a rămas acelaşi, respectiv 1.158 de posturi în toată ţara ( mai puţin decât 1 DGASPC dintr-un judeţ), adică o medie de 27 de posturi pe judeţ.
– AJPIS a ajuns la performanţa de a avea un grad de prevenţie a erorii şi fraudei sub 0.5% şi cu costuri effective (buget propriu ) sub 0,30 % din bugetul total gestionat, fapt pentru care atât Banca Mondială , cât şi Curtea de Conturi a României ne-au declarat ca fiind cea mai eficientă şi performantă agenţie de plăţi din România.
– Am implementat deja de peste 3 ani prevederile legii 9/2023, în sensul în care în peste 50% din agenţii se lucrează în proporţie de 90% pe mail (fără dosar cu şină şi fără documente pe suport de hârtie), cu semnătură electronică, transmitere documente on-line, arhivare electronică.
– Suntem PIONIERI în administraţia publică utilizând de peste 3 ani ROBOŢI (UiPath România) pentru procesarea unor cereri transmise atât de UAT-uri cât şi de beneficiari prin intermediul unor platforme guvernamentale (aici.gov.ro, PCUe) sau a unor platforme dezvoltate la nivelul Agenţiei.
TOATE acestea NU AR FI FOST POSIBILE, NU AM FI PUTUT PĂSTRA DINAMICA ŞI RAPIDITATEA ÎN LUAREA DECIZIILOR (din pacate trebuie să spunem) dacă am fi funcţionat sub o altă organizare juridică cu alte instituţii „surori” din cadrul Ministerului Muncii, fapt care poate fi verificat prin indicatorii de performanţă mai sus mentionaţi, aplicaţi tuturor celorlalte deconcentrate ale ministerului.
Mai mult, Agenţia are în implementare 2 jaloane PNRR 170 (digitalizarea serviciilor de asistenţă socială) şi 171 (componente digitale pentru angajaţii ANPIS) în valoare de 43 milioane de euro şi 9 agenţii teritoriale implicate individual în proiecte din PNRR de eficienţă energetică, în valoare totală de peste 6 milioane de euro.
În plus, Agenţia mai are în derulare proiecte europene, unul dintre ele este de exemplu proiectul prin care s-a creat la nivelul ANPIS un call center naţional, pentru sustenabilitatea căruia avem nevoie de suplimentarea cu 70 de posturi contractuale, acest proiect fiind unul foarte util şi eficient în relaţionarea cu cei peste 15.000.000 de beneficiari cărora noi ne adresăm.
Desfiinţarea Agenţiei va conduce la:
– nerespectarea unor angajamente asumate în vederea integrării României în Uniunea Europeană
– pierderea banilor din PNRR prin anularea proiectelor în urma dispariţiei titularului contractului
– imposibilitatea susţinerii sistemului unitar de plată şi gestiune eficientă a tuturor prestaţiilor sociale (Agentia stabileşte/plăteşte/monitorizează/urmăreşte/recuperează eventuale prejudicii pentru 91 de tipuri de beneficii sociale) – anexa 1
– un regres în performanţele obţinute până acum de Agenţie în domeniul implementării digitalizării şi a noilor tehnologii în administraţia publică
– un regres în performanţele obţinute până acum de Agenţie în activitatea de baza
– un risc crescut de eroare şi fraudă asupra bugetului gestionat (peste 6,2 miliarde de euro.. peste 31 miliarde de lei)
– nemulţumiri în rândul a peste 15.000.000 de beneficiari, cărora li se soluţionează cererile aproape în timp real
– neimplementarea în termen a VMI (obligaţie asumată de România în PNRR), pregătiri care şi aşa sunt în impas după cum am mai subliniat.
Aceste elemente constituie situaţii extraordinare şi vizează interesul public.
În context, AJPIS propune soluţii în vederea suplimentării numărului de posturi şi echilibrarea activităţii agenţiei :
– Preluarea de la ANOFM a plăţilor indemnizaţiilor de şomaj, concomitent cu preluarea unor posturi cu tot cu personal. Plăţile se pot efectua de către agenţiile teritoriale în aceeaşi modalitate/procedură după care se efectuează în prezent plăţile către persoanele cu handicap (preluate de la DGASPC-uri în ianuarie 2019).
Numărul de personal de transferat per judet odata cu preluarea plăţilor, ar fi de 4 persoane: 2 persoane pentru activitatea de gestionare debite şi 2 persoane pentru plăţi drepturi (economic)
– Preluarea de la CNPP, a plăţilor indemnizaţiilor plătite conf. DL 118/1990, având în vedere faptul că în cadrul agenţiilor teritoriale funcţionează comisiile judeţene de stabilire a drepturilor beneficiarilor. Plăţile se pot efectua de către agenţiile teritoriale fara nici o problema.
Numărul de personal de transferat per judet odata cu preluarea plăţilor, ar fi de 3 persoane: 1 persoană pentru activitatea de stabilire drepturi şi 2 persoane pentru plăţi drepturi (economic)
– redistribuirea unor posturi (cu tot cu personal) din cadrul unor structuri ale ITM care nu au atribuţii de control (ex. Serviciul contracte colective de muncă şi monitorizare relaţii de muncă şi/sau din cadrul compartimentului de eliberări adeverinţe Revisal) pentru activitatea din cadrul fiecărui AJPIS de verificare stabiliri drepturi şi identificare suspiciuni de neîndeplinire a condiţiilor legale de acordare a unor drepturi (interogare diverse baze de date şi aplicaţii – Patrimven, Revisal, ANAF – în vederea identificării precoce a unor eventuale prejudicii – debite). Numărul de personal de transferat per judet 5 persoane.
– Asigurarea unui număr minim de personal necesar funcţionării cu eficienţă a agenţiilor teritoriale, raportat la volumul de activitate şi numărul de beneficiari, fiind ştiut şi evident faptul că în prezent schema de personal este mult subdimensionată.
– In anexa 2 prezentăm rezultatul analizei pe fiecare judeţ în parte ca necesar de personal, analiza ce cuprinde şi soluţiile menstionate mai sus, cu precizarea că acest necesar suferă modificări în cazul în care nu se consideră oportună preluarea plăţilor de la ANOFM şi CNPP.
„VA RUGĂM NU PEDEPSIŢI funcţionarii responsabili şi dedicaţi, care au făcut posibil ca Agenţia să stabilească drepturi şi să efectueze plăţi FĂRĂ NICI 1 ZI DE ÎNTARZIERE INDIFERENT DE SITUAŢIE, CARE AU STAT LA SERVICIU ÎN DETRIMENTUL FAMILIEI, dovadă sunt numărul extrem de mare de ore suplimentare acumulate (peste 70.000 ore acumulate doar în 2023 la un număr de 1.158 posturi şi a concediilor de odihnă aferente anilor 2022 si 2023 neconsumate ŞI AFERENTE ANULUI 2021 PIERDUTE CONFORM LEGII.
Precizăm faptul că analiza din anexa 2 este facută cu responsabilitate şi nu am considerat OPORTUN să încercăm să „umflăm” forţat schema în aşa fel încât în toate judeţele să se treacă de pragul de 50 de posturi.
CONSIDERĂM că dacă există ÎNŢELEGERE asupra situaţiei expuse şi VOINŢÄ‚ atât din partea factorilor de decizie administrativă cât şi politică, Agenţiile ar putea funcţiona în continuare în fiecare judeţ, chiar şi cu un număr mai mic de 50 de posturi, în baza unui memorandum adoptat în condiţiile legii”, transmite AJPIS.
