Laurenţiu Rebega, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, scapă de procesul cu DNA după ce a intervenit prescripţia faptelor.
El a fost trimis în judecată în 2019, când era europarlamentar.
În acelaşi dosar au mai fost achitaţi alţi 5 inculpaţi, iar judecătorii au disjuns latura civilă a cauzei şi au dispus constituirea unui dosar distinct.
Decizia nu este definitivă.
În martie 2019, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus trimiterea în judecată a lui Laurenţiu Rebega pentru instigare la folosirea cu rea-credinţă de documente false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene, instigare la schimbarea fără drept a destinaţiei fondurilor europene, participaţie improprie la folosirea cu rea-credinţă de documente pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene, două infracţiuni de spălare de bani, două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia şi complicitate la folosirea cu rea-credinţă de documente false pentru obţinerea de fonduri europene.
În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei şi Marian Constantin Chivu, la data faptelor funcţionar public cu funcţii de conducere în cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Iulian Mihai, la data faptelor şef serviciu al Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Prahova, şi Iuliana Rodica Stavrescu, expert al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), pentru complicitate la folosirea cu rea-credinţă de documente false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene, dar şi Dumitru Comăniţă, la data faptelor manager al Grupului de Acţiune Locală Treimea Colinelor, pentru complicitate la folosirea cu rea-credinţă de documente false pentru obţinerea de fonduri europene şi fals intelectual, Lelior Iacob, director al Agenţiei Naţionale de Zootehnie, pentru neîndeplinirea obligaţiei de sesizare, şi Roxana Gabriela Popa, administrator de societate comercială, pentru participaţie improprie la folosirea cu rea-credinţă de documente pentru obţinerea de fonduri europene şi spălare de bani.
Ca modalitate de comitere a faptelor, într-o formulare sintetică, Rebega s-a folosit de o persoană pe care o controla pentru întocmirea formalităţilor necesare obţinerii unor fonduri UE pentru finanţarea unui proiect apicol fictiv, însuşindu-şi peste 90% din produsul infracţional (frauda din anul 2014), iar în perioada 2012 – 2013, inculpatul a acţionat ca partener al altor persoane, printr-o firmă-paravan pe care o administra în fapt, participând la falsificarea şi folosirea documentelor, disimulând şi distribuind produsul infracţional al fraudelor, cu reţinerea unei părţi de aproximativ 10%, spuneau procurorii.
