Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice prevede o restructurare amplă a sistemului de plată din sectorul bugetar, prin introducerea unei grile unice de salarizare cu 12 grade și limitarea sporurilor. Actul normativ ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 și să înlocuiască actuala Lege-cadru nr. 153/2017.
Potrivit proiectului, salariile de bază, soldele și indemnizațiile lunare vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului aferent fiecărei funcții cu o valoare de referință stabilită anual. Pentru anul 2027, valoarea de referință este prevăzută la 4.100 de lei.
Noua grilă salarială va avea coeficienți cuprinși între 1 și 8. Astfel, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul public va fi de 1 la 8. În forma actuală a proiectului, componenta salarială calculată exclusiv pe baza coeficientului maxim și a valorii de referință din 2027 ar putea ajunge la un plafon teoretic de 32.800 de lei.
Proiectul introduce un mecanism de protecție pentru angajații care ar urma să înregistreze venituri mai mici după reîncadrare. În aceste situații, bugetarii vor beneficia de o „diferență salarială tranzitorie”, acordată atât timp cât persoana ocupă aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții.
Această diferență nu va fi acordată personalului nou angajat după intrarea în vigoare a legii și poate înceta în cazul promovării sau schimbării funcției.
Una dintre cele mai importante schimbări vizează reducerea numărului de sporuri din sistemul public. Din totalul de 151 de sporuri existente în prezent, proiectul prevede eliminarea a 87.
Totodată, sporurile, indemnizațiile, primele și premiile vor fi plafonate, ca regulă generală, la maximum 20% din suma salariilor de bază sau a indemnizațiilor, la nivelul fiecărui ordonator principal de credite și pe surse de finanțare.
Există însă și excepții. Vor putea depăși acest plafon anumite drepturi acordate pentru proiecte finanțate din fonduri externe, munca de noapte sau orele suplimentare.
Noua lege introduce și un sistem de premiere a performanței. Instituțiile publice vor putea acorda premii trimestriale, semestriale sau anuale, însă valoarea totală a acestora nu va putea depăși 4% din cheltuielile salariale relevante.
Premiile vor putea fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile de execuție și 30% dintre funcțiile de conducere ocupate.
În anul 2027, măsura ar urma să fie aplicată doar pentru personalul didactic, personalul didactic auxiliar și angajații ANAF.
Proiectul introduce și reguli stricte de transparență salarială. Instituțiile publice vor fi obligate să publice, de două ori pe an — la 30 aprilie și 31 octombrie — lista funcțiilor și a veniturilor salariale.
Datele publicate vor include salariul de bază, sporurile, majorările și alte drepturi salariale în bani sau în natură. Nerespectarea obligației ar putea fi sancționată cu amenzi între 20.000 și 30.000 de lei.
Noua lege a salarizării este inclusă în calendarul de reforme asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Adoptarea actului normativ reprezintă un jalon cu termen de îndeplinire la 1 iulie 2026.
Îndeplinirea acestui obiectiv este condiționată de deblocarea unei tranșe de finanțare de peste 700 de milioane de euro din fondurile europene alocate României.
