Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică proiectulde lege privind Statutul personalului de probaţiune.

Prin acest proiect se întăreşte rolul important pe care l-a dobândit personalul de probaţiune în înfăptuirea actului de Justiţie în România, intervenţia consilierilor de probaţiune fiind „esenţială” în cursul procesului penal, precum şi în etapa de executare a sancţiunilor şi măsurilor neprivative de libertate.

Proiectul de act normativ a fost elaborat la nivelul conducerii Ministerului Justiţiei şi dezbătut cu organizaţiile sindicale şi asociaţiile profesionale de la nivelul sistemului de probaţiune, se precizează în comunicat.

Proiectul redefineşte cariera personalului de probaţiune, condiţiile şi modalităţile de acces în funcţiile de conducere din cadrul acestui sistem, drepturile şi obligaţiile ce revin personalului, regimul de interdicţii şi incompatibilităţi aplicabil acestuia.

„Ca parte a Planului general de acţiune privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021 – 2025, prin punerea în dezbatere publică, se creează premisele finalizării procesului de reformare a sistemului de probaţiune început în anul 2014, prin completarea cadrului normativ specific sistemului de probaţiune şi prin repoziţionarea personalului de probaţiune potrivit importanţei sale, în rândul categoriilor profesionale din sfera sistemului de justiţie din România”, a explicat Ministerul Justiţiei.

Serviciile de probaţiune pun în executare măsurile şi sancţiunile penale neprivative de libertate: amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, liberarea condiţionată în cazul adulţilor şi toate cele patru măsuri educative neprivative de libertate în cazul minorilor – stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârşit de săptămână, asistarea zilnică.

În 2021, sistemul de probaţiune a gestionat supravegherea a peste 100.000 de persoane sancţionate penal. Trei sferturi dintre aceste persoane au avut impusă obligaţia de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, iar 60% obligaţia de a participa la un program de reintegrare socială. Un număr de 67.016 de persoane se aflau în continuare în evidenţe la 31 decembrie 2021, iar 36.883 au ieşit în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2021.