Curtea Constituţională (CCR) a decis, miercuri, că infracţiunea de abuz în serviciu poate fi incriminată şi fără să existe un prag valoric, judecătorul fiind cel care poate decide în legătură cu gravitatea faptei.
Curtea Constituţională a admis parţial sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) la actul normativ care aduce modificări Codului penal. Astfel, infracţiunea de abuz în serviciu poate fi incriminată şi fără a fi stabilit un prag valoric, iar instanţele judecătoreşti pot remedia prin interpretare aspectele care ţin de această infracţiune.
„Cu unanimitate de voturi în privinţa pct.1 şi a pct.2 [cu referire la art.V din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal] şi cu majoritate de voturi în privinţa celorlalte dispoziţii ale pct.2:
1. A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a constatat că este neconstituţională sintagma „a unei decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluţionarea unui recurs în interesul legii” din cuprinsul art.III pct.1 [cu referire la art.3 alin.(3)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal.
De asemenea, Curtea Constituţională a stabilit că instanţele judecătoreşti pot remedia prin interpretare – cu luarea în considerare a deciziilor Curţii Constituţionale – inconsistenţele şi incongruenţele existente în textele de incriminare.
Astfel, chiar dacă legiuitorul nu a reglementat un anume prag valoric al pagubei sau o anumită intensitate a vătămării intereselor legitime ale persoanelor fizice/ juridice pentru reţinerea infracţiunilor de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu, aspect care, în jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale nu a atras neconstituţionalitatea normei în cadrul controlului a posteriori de constituţionalitate, acţiunea instanţelor judecătoreşti – concordantă cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale – este de natură să menţină şi să consolideze prezumţia de constituţionalitate a textului, care trebuie să îmbine într-un mod armonios aspectele de tipicitate obiectivă şi subiectivă a infracţiunii.
