Regele Harald al V-lea al Norvegiei, cel mai vârstnic monarh european aflat pe tron, a murit vineri, 28 august 2026, la vârsta de 89 de ani. Anunțul a fost făcut în această dimineață de Palatul Regal de la Oslo. Suveranul s-a stins liniștit, la Spitalul Național (Rikshospitalet), la ora 6:35, ora Norvegiei, respectiv 7:35, ora României.
„Cu profundă tristețe anunțăm că Majestatea Sa, regele Harald, ne-a părăsit astăzi”, a transmis Palatul Regal.
Harald al V-lea provenea din Casa de Glücksburg și ocupa tronul Norvegiei din 17 ianuarie 1991. A rămas rege până la sfârșitul vieții, respectând principiul pe care l-a exprimat public în repetate rânduri: monarhul nu trebuie să abdice.
Regele Harald fusese internat la 17 august 2026, după ce medicii au diagnosticat o infecție bacteriană în sânge. Problemele de sănătate se acumulaseră în ultimii ani. În 2024, suveranul a fost internat în timpul unei vacanțe în Malaezia, tot din cauza unei infecții. Atunci i-a fost implantat un stimulator cardiac temporar, iar după repatrierea în Norvegia, realizată cu ajutorul forțelor armate, medicii i-au implantat un dispozitiv permanent. În același an, Palatul Regal anunța că Harald își va reduce numărul de angajamente oficiale, însă regele refuza în continuare să ia în calcul retragerea de pe tron.
Harald al V-lea a fost considerat un reformator al monarhiei norvegiene. În cei peste 35 de ani de domnie, el a contribuit la transformarea imaginii Casei Regale într-una mai deschisă și mai apropiată de societate. Suveranul era apreciat pentru caracterul său direct, extrovertit și pentru faptul că apărea frecvent în public fără o distanță excesivă față de cetățeni.
Una dintre cele mai puternice imagini ale domniei sale a rămas legată de atentatele comise în 2011 de extremistul Anders Behring Breivik, în urma cărora 77 de persoane au fost ucise la Oslo și pe insula Utøya. Într-un discurs transmis întregii țări, Harald a încercat să ofere norvegienilor un mesaj de solidaritate și speranță, afirmând că libertatea este mai puternică decât frica.
După inundații, furtuni și alte dezastre, regele obișnuia să meargă personal în zonele afectate, purtând adesea cizme de cauciuc și o jachetă simplă, pentru a discuta cu oamenii care își pierduseră casele sau persoane dragi. În 2016, Harald a susținut unul dintre cele mai liberale discursuri ale unui monarh european contemporan, pledând pentru toleranță și diversitate și afirmând că norvegienii pot avea origini, credințe și orientări sexuale diferite.
Născut la 21 februarie 1937, Harald a fost primul moștenitor al tronului născut în Norvegia în aproape 570 de ani. Era stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii.
În 1968, Harald s-a căsătorit cu Sonja Haraldsen, o femeie fără origine aristocratică. Căsătoria a reprezentat o adevărată ruptură cu tradiția monarhiei norvegiene și a fost precedată de un conflict de aproape un deceniu cu tatăl său. Harald a refuzat însă să renunțe la Sonja și a transmis că, dacă nu i se va permite să se căsătorească cu ea, ar prefera să nu se căsătorească niciodată. Cei doi au rămas împreună până la moartea regelui și au sărbătorit în 2023 55 de ani de căsătorie.
Moartea regelui survine într-un moment complicat pentru monarhia norvegiană. Prințesa moștenitoare Mette-Marit, soția fiului său, prințul moștenitor Haakon, s-a aflat în centrul atenției publice din cauza relației sale de prietenie cu Jeffrey Epstein, pentru care și-a cerut scuze. Fiul lui Mette-Marit, Marius Borg Høiby, a fost condamnat în luna iunie pentru două dintre cele patru acuzații de viol și pentru violență domestică, primind o pedeapsă de patru ani de închisoare. Atât el, cât și procurorii au contestat ulterior sentința. Tot în această perioadă, Mette-Marit a trecut printr-o intervenție chirurgicală majoră. Palatul Regal a anunțat că prințesa a suferit un transplant pulmonar reușit, după care aceasta s-a recuperat în spital și s-a întors acasă.
În ultimul an, sprijinul pentru monarhia norvegiană a cunoscut o scădere. Potrivit unui sondaj Norstat publicat de postul public NRK, susținerea pentru instituție coborâse la 60% în februarie 2026, de la 70% în luna precedentă, pentru ca în mai să urce la 64%. Harald a rămas însă, constant, cel mai popular membru al familiei regale. În sondajul din februarie, norvegienii i-au acordat o notă de 9,2 din 10 pentru modul în care reprezenta familia regală.
Odată cu moartea lui Harald al V-lea, tronul Norvegiei revine fiului său, Haakon, în vârstă de 53 de ani. Haakon devine astfel al patrulea rege al Norvegiei de la independența țării față de Suedia, în 1905. Alături de el va fi Mette-Marit, care va deveni regină. Pentru Norvegia începe astfel o nouă etapă a monarhiei, după o domnie de peste trei decenii în care Harald al V-lea a reușit să combine tradiția regală cu o imagine modernă, tolerantă și profund apropiată de societatea norvegiană.
