Gruparea Mobilă de Jandarmi Ploieşti prezintă, azi, povestea Adrianei Trandafir, ofiţer în cadrul acestei structuri, despre care spune că este o sursă de inspiraţie pentru tinerii care visează la o carieră militară.
Se spune că „ziua în care Dumnezeu a creat speranţa a fost probabil şi cea în care a zămislit primăvara” (Bern Williams). Într-un astfel de moment, în care celebrăm feminitatea, frumuseţea, sensibilitatea, gândurile noastre se îndreaptă către personalul feminin al unităţii. Din seria poveştilor de Martie, astăzi ne oprim la sublocotenent Adriana Trandafir (23 ani), cea care s-a alăturat echipei Grupării de Jandarmi Mobile „Matei Basarab” Ploieşti, în vara anului trecut, odată cu absolvirea Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.
Originară din judeţul Argeş, Adriana a fost inspirată să îmbrăţişeze o carieră militară, având-o ca model pe sora sa mai mare, care este poliţistă. Această legătură familială a fost un catalizator puternic în alegerea drumului în viaţă, iar părinţii ei au susţinut-o mereu să urmeze calea militară. Modelată şi prin prisma artelor marţiale, urmând 11 ani de karate, Adriana a simţit că locul ei este undeva unde poate îmbina abilităţile sportive cu cele care i-au modelat caracterul: atenţia, capacitatea de a lua decizii rapide, curajul de a acţiona, păstrarea calmului, organizarea şi puterea de a face faţă situaţiilor imprevizibile.
Prima încercare, cea în care plecase să dea admiterea la Academie cu gândul de a deveni poliţistă, i-a eşuat. A învăţat din greşeli, a intensificat pregătirea, iar în anul următor, Adriana s-a numărat în rândul studenţilor Academiei de Poliţie. Doar că, de această dată, a ales ca uniforma pe care s-o îmbrace să fie cea de bleu-jandarm. În anii studenţiei, totul a decurs normal, instrucţia a fost cot la cot cu cea a băieţilor, dar a ştiut din start pe ce drum a păşit şi că „atunci când eşti pus în situaţii limită, în provocările străzii, nu mai eşti întrebat dacă eşti fată sau băiat”.
Opţiunea pentru Gruparea de Jandarmi Mobilă Ploieşti a fost în urma recomandărilor colegilor care făcuseră practică aici şi care i-au povestit cu mult entuziasm despre misiuni, dar şi despre colectivul închegat şi primitor. Fapte care aveau să i se confirme de îndată ce s-a alăturat acestei echipe, fiind comandant de grupă în cadrul unuia dintre detaşamente de ordine publică. „Integrarea a fost naturală, uşoară. Deşi sunt de câteva luni aici, am impresia că lucrez în unitatea asta de ani buni. Nu au existat întrebări cărora să nu primesc răspuns sau atunci când am avut de coordonat situaţii să nu fiu ascultată. Ştiu că sunt la început şi am enorm de învăţat, dar am aici nişte oameni de toată baza, care mă sprijină pas cu pas şi cu care nu ezit să mă sfătuiesc. Nu m-am lovit de idei preconcepute că-s femeie, că-s tânără, că-s neexperimentată. Pentru mine este o plăcere să vin la serviciu, să merg în misiuni”, ne-a mărturisit Adriana
Într-o lume în care tinerii caută să îşi găsească drumul, sublocotenentul Adriana Trandafir de la Gruparea de Jandarmi Mobilă Ploieşti se evidenţiază ca un exemplu de determinare şi pasiune.
Îşi iubeşte profesia şi găseşte satisfacţie în fiecare zi petrecută în uniformă. Consideră că a fi jandarm este o vocaţie, o modalitate de a contribui la siguranţa comunităţii şi de a face o diferenţă în viaţa oamenilor. Tot în a-şi ajuta semenii s-ar fi îndreptat şi dacă nu ar fi exitat jandarmeria printre opţiuni. „Mă atrage psihologia. Timpul nu este trecut, sunt o persoană deschisă provocărilor, motiv pentru care mă văd studiind şi chiar profesând şi în domeniu. Dar, momentan, sunt la locul potrivit”, a completat colega noastră.
Ea îşi doreşte ca povestea ei să inspire şi alţi tineri să îmbrăţişeze carierele în domeniul militar sau al ordinii publice, subliniind importanţa valorilor precum disciplina, respectul şi camaraderia. Iar dacă îşi doresc să urmeze acest drum, să nu se oprească în caz de un eşec la vreun examen. „Chiar şi cei mai mari campioni, în viaţă s-au lovit şi de înfrângeri. Dar din ele au învăţat, ele i-au motivat să se pregătească mai intens, să abordeze situaţia din perspective diferite, iar victoriile au avut un cu totul alt «gust». Cât eşti sănătos, nu există piedici în viaţă în afara celor pe care ni le impunem singuri”, a concluzionat interlocutoarea noastră.
